Demersul are loc într-o perioadă în care „hididișii” și instrumentele lor nu sunt în cea mai bună situație, iar speranța transmisterii meșteșugului către generațiile următoare este incertă.

[eadvert]

Considerațiile aparțin etnomuzicologului Mircea Cîmpeanu, șef birou Conservare Cultură Tradițională din cadrul CJCPCT Cluj, membru în Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, realizatorul raportului necesar pentru ca vioara cu goarnă să devină element de patrimoniu.

În urma înscrierii în Inventarul Național, CNSPCI va propune Consiliului Județean Bihor înființarea unei colecții speciale în cadrul Muzeului Țării Crișurilor, care va conține viori cu goarnă realizate de constructori bihoreni de-a lungul timpului, „pentru justa și îndreptățita reconstituire a istoriei acestui instrument românesc remarcabil”. Aceasta este doar una dintre măsurile de salvgardare/ protejare a instrumentului. Anterior acestui raport, Mircea Cîmpeanu a fost prezent la Beiuș, acolo unde meșterul Cornel Palladi și-a deschis propriu muzeu de viori cu goarnă. El a anunțat atunci că va milita pentru ca vioara cu goarnă să fie parte din Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Alături de profesorul Mircea Cîmpeanu, la reușita demersului au contribuit colaboratorii săi, lector. univ. dr. Viorica Iurașcu și CSII dr. Ioana Baskerville.

„Vioara cu goarnă este nelipsită din spectacolele organizate de ansamblurile folclorice din orașe și revine în prim-plan datorită interesului străinilor atrași de construcția curioasă și sunetul deosebit. Interesul pentru cercetarea fenomenului e în creștere. Tot mai mulți cercetători din alte țări vizitează ocazional micile ateliere din Bihor, pentru a consemna existența acestui meșteșug atât de rar întâlnit, precum și a valoroșilor făurari de instrumente unice”, se arată în raportul întocmit de Mircea Cîmpeanu.

Așa cum observă cercetătorul Ovidiu Papană, „utilizarea viorii cu goarnă în practica muzicii instrumentale din Bihor, până în ziua de azi, precum și construirea ei într-o variantă tehnico-acustică relativ aparte în raport cu modelul original, ne îndreptățește să considerăm această vioară ca făcând parte din categoria instrumentelor tradiționale românești”.

Printre constructorii de viori cu goarnă, în raport se vorbește despre Florian Baciu din Tilecuș, 62 de ani, activitate ocazională; Marius Mihuț din Cihei, 47 de ani, Tezaur Uman Viu 2020; Cornel Palladi din Beiuș, 75 ani, în activitate; Valeriu Popuțea, 76 de ani, sat Bucea, comuna Negreni, activitate ocazională.

Alte măsuri de salvgardare în ceea ce privește construcția și utilizarea viorii cu goarnă, ca urmare a consemnării instrumentului în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial, sunt: îndrumarea tinerilor către folosirea viorii cu goarnă, formarea unor viitori constructori sub îndrumarea directă a meșteșugarilor recunoscuți pentru aportul la construcția și promovarea instrumentelor tradiționale, organizarea unor spectacole cu public (periodic), realizarea unor emisiuni televizate și filme publicitare (frecvent), prezentarea meșteșugarilor și a produselor lor la târguri meșteșugărești, organizarea anuală a festivalului viorilor cu goarnă de la Roșia. la acest festival, premiul I va fi chiar o vioară cu goarnă, iar constructorii remarcați vor beneficia de acordarea titlului național „Tezaur Uman Viu” de către Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.