Viziunea UDMR, fără şanse

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, a oferit sâmbătă un interviu în exclusivitate pentru Jurnal bihorean.

Printre temele abordate s-a numărat şi cea a oportunităţii reorganizării administrativ-teritoriale a României. Camera Deputaţilor analizează în această perioadă proiectul legislativ propus de UDMR. Acesta propune reorganizarea României în cinci microregiuni, care ar conţine şaisprezece zone administrative. Bihorul e „cuplat” cu Sălajul şi Satu-Mare. De asemenea, judeţele cu populaţie maghiară (secuiască) masivă a fost puse laolaltă. E vorba, desigur, despre judeţele Mureş, Harghita şi Covasna.

Deşi e de acord că avem nevoie de o nouă organizare teritorială, Vasile Blaga respinge modul de lucru propus de colegii săi de guvernare din UDMR. Secretarul general al PDL spune că toată clasa politică e chemată să vină cu soluţii şi cere o dezbatere publică reală în această direcţie. „Toate forţele politice din Parlament trebuie să se aşeze la masă şi să se pună de acord”, spune Blaga, care crede că patriotismul local pur nu-şi are rostul în conceperea noului proiect de organizare a ţării.

Jurnal bihorean: Premierul Boc declara recent că Guvernul are în vizor mai multe proiecte de infrastructură destul de importante şi enumera câteva şosele ocolitoare ale mai multor oraşe din ţară. Oradea nu s-a auzit…

Vasile Blaga: Ba da! Este în programul de guvernare. Nu vreau să vă dau informaţii greşite, însă sunt peste 70 – 72 sau 76 – printre care se regăseşte şi Centura Oradiei.

Bun. Să înţelegem atunci că nu vom avea probleme cu finanţarea? Vă întreb pentru că de pe plan local sunt îngrijorări cu privire la timpul în care va fi finalizată modernizarea şi extinderea tuturor tronsoanelor Şoselei de Centură, inclusiv dublarea Podului Densuşianu.

Eu bine-nţeles că voi face tot ce pot. Voi face toate diligenţele pentru a-l ruga pe ministru ca atunci când îşi stabileşte priorităţile de finanţare – pentru că ştiţi şi dumneavoastră, bugetul poate cât poate – să ţină cont şi de Oradea, pentru că Centura este azi necesară şi aici. Uitaţi-vă ce trafic este. Nu puteai să circuli în oraş de pe strada Horea până spre Borşului. Ştiţi că toate camioanele treceau pe acolo.

Aşadar, finalmente, ce trebuie să ştie orădeanul în legătură cu Şoseaua de Centură?

Că îi vom susţine, aşa cum am făcut şi anul trecut. Întrebaţi-l pe domnul Bolojan, pe primar. Cred că ministerul la care a fost cel mai mult a fost Ministerul Dezvoltării. Acum, de câte ori vine la Bucureşti vine la MAI. Eu nu ţin cont de culoarea politică a unui ales. Dacă pot să-mi ajut judeţul, o fac.

Să trecem şi spre aria dumneavoastră de competenţă directă. Cât de siguri suntem că intrăm la anul, în luna martie, în Spaţiul Schengen?

Nu mă hazardez să dau pronosticuri. Dar eu sunt extrem de convingător. Vă spun şi de ce: sunt multe lucruri de realizat în continuare: planul de măsuri aprobat prin hotărârile de guvern ţine cont, normal, de data de 27 martie 2011. Este un calendar de acţiuni, măsuri prioritare în aces sens. Eu am venit şi am construit un plan de acţiuni prioritare şi am şi prezentat o notă în Guvern în acest sens, prin care am cerut tuturor ministerelor şi în primul rândul Ministerului Administraţiei şi Internelor ca să ducă calendarul până la maxim data de 31 decembrie anul acesta. De ce? Pentru că am spus: corecţii pot oricând să vină. Însă noi am avut până în acest moment mai multe misiuni de monitorizare: pe colaborarea poliţienească, pe viza online, pe frontiere maritime, pe frontiere terestre. Pe frontiere maritime suntem declaraţi ţară-model, având probabil cel probabil cel performant sistem de supraveghere – cel de la Marea Neagră – realizat pe un program PHARE. Pe frontierele aeriene trebuie să finalizăm cele două terminale pe platformele Schengen din ţară, respectiv Aeroportul din Timişoara, unde terminalul va fi finalizat în iunie şi Aeroportul Otopeni, unde se va termina în noiembrie. Sper ca domnul Berceanu totuşi să mobilizeze şi să realizeze în octombrie, ca să avem timp să modificăm întreaga tehnică de care avem nevoie în astfel de situaţii.

Avem evaluarea, foarte dificilă acum, 27 martie – 1 aprilie, pe frontierele terestre. Comisia trebuie să vină vinerea viitoare deja, în ţară. Ultima evaluare o vom avea în noiembrie pe sistemul informatic Schengen şi pe Biroul SIRENE (acest birou oferă informaţii suplimentare privind alertele, coordonează măsurile referitoare la acestea din cadrul Sistemului de Informaţii Schengen – n.r.).

Aţi declarat că România a reuşit să convingă UE să ne păsuiască pentru contractarea fondurilor europene disponibile pentru adaptarea la standardele de securitate Schengen, de la 31 decembrie 2009 la 31 martie 2010. Cum stăm acum?

Vom avea un grad ridicat de contractare. Nu de 51% grad de absorbţie, minimul necesar pentru a obţine toate fondurile, ci peste 80% contractat. Aceasta ne oferă o garanţie că vom utiliza în întregime toate fondurile pe care Uniunea Europeană ni le va pune la dispoziţie.

Eu sunt optimist. Personal sunt chiar convins că vom intra la termen în Spaţiul Schengen, pentru că mă voi ţine de treabă. Am experienţa lucrului cu Uniunea Europeană. Şi eu ştiu şi mai ales colegii mei ştiu ce avem de făcut.

UDMR are un proiect de legea privind reorganizarea administrativ-teritorială a ţării, pe regiuni. Cum vă raportaţi dumneavoastră la acest proiect, mai ales din poziţia de şef al MAI.

Eu nu vreau să discut un proiect de lege la care nu am contribuit dar cu care nu suntem de acord, dintr-un motiv foarte clar: din el răzbate o abordare puţin prea forţată din perspectiva concentrării populaţiei secuieşti.

… vă referiţi la zona judeţelor Harghita-Covasna-Mureş.

Sigur. Le-am şi spus colegilor maghiari cu care, de altfel, colaborăm foarte bine în Guvern: în primul rând trebuie să ţinem cont de faptul că regiunile noastre vor trebui să fie cât mai mult timp eligibile pe fondurile europene. Avem exemplul Sloveniei, o ţară care are aproape acelaşi standard de viaţă ca şi Austria, dar care au avut grijă să-şi împartă ţara între trei euro-regiuni eligibile. Patriotismul local e foarte bun până la un moment dat. Dar trebuie să colaboreze şi să facă parte dintr-o astfel de euro-regiune şi judeţe din Oltenia, de exemplu şi din Banat. Nici nu le trecem prin cap bănăţenilor astfel de lucruri, însă le atrag atenţia: bine, dar nu veţi fi foarte mult timp eligibili, ţinând cont de nivelul de dezvoltare al Banatului comparativ cu judeţele olteneşti. Deci trebuie să gândim aşa lucrurile şi nu neapărat să ne gândim doar să realizăm o concentrare a populaţiei secuieşti.

Atunci cele trei judeţe ar trebui cuplate cu altele, eventual din Moldova?

Nu vreau să dau acum sfaturi, pentru că aici sunt două aspecte ale problemei. Gândim întreaga nouă construcţie printr-o nouă Constituţie? În Constituţia de azi ştim foarte clar care sunt unităţile administrativ-teritoriale. Poţi ca într-o viitoare Constituţie să vii şi să spui că organizarea administrativ-teritorială se realizează printr-o lege organică.
Eu cred însă că toate forţele politice din Parlament trebuie să se aşeze la masă şi să se pună de acord asupra unei forme de organizare administrativ-teritorială a României. Însă aceasta nu e doar treaba Puterii şi cu atât mai puţin doar a MAI.

Sunt şanse să treacă acest proiect al UDMR?

Nu trece!

Credeţi că proiectul e anticonstituţional?

Nu e anticonstituţional. Este un punct de vedere gândit de UDMR, dar cel puţin PDL nu e de acord cu el. Şi am văzut că nici Opoziţia nu este de acord.

Însă sunteţi de acord cu concentrarea a câte două-trei judeţe, în regiuni?

Aşa va trebui făcut. Va trebui să ajungem la regiuni. Însă atunci avem iar o discuţie: ce drept de decizie va avea Consiliul Regional? Îl asemeni actualului Consiliu Judeţean? Gândim că acest Consiliu Regional e o sumă a consiliilor judeţene? Aşadar, trebuie discutat calm şi găsită o soluţie.

Are Guvernul în agenda sa această problemă a reorganizării teritoriale?

Sigur că avem pe agendă această problemă, mai ales că în urmează intrăm într-un nou exerciţiu financiar al UE: 2013 – 2018. Or, trebuie să ai definită administraţia atunci când negociezi cu ei fondurile europene.

Deci, până în 2013 va trebui să avem o nouă organizare teritorială…

Obligatoriu.

FACT BOX

CV Vasile Blaga

Data şi locul naşterii: 26 iulie 1956, Petrileni, jud. Bihor
Starea civilă: căsătorit, doi copii
Studii: 1981 – Facultatea de Mecanică – Institutul Politehnic „Traian Vuia”, Timişoara
Cursuri, specializări:
1994 – 1995 – Cursuri de specializare în domeniul vamal in Austria şi Germania
1999 – Colegiul Naţional de Apărare, seria a VIII-a
Activitate profesională: 1981 – 1990 – Diverse funcţii ca inginer; director comercial al Întreprinderii Mecanice Hiperion din Ştei
1991 – 1993 – Prefect de Bihor
1993 – 1996 – Director general la Direcţia Regională Vamală Oradea
2000 – 2004 – Expert parlamentar
2005 – 2007 – Ministru al Administraţiei şi Internelor
2008 – 22 decembrie 2009 – Ministrul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei
1 octombrie 2009 – 22 decembrie 2009 – interimar Viceprim-ministru, ministrul Administraţiei şi Internelor
23 decembrie 2009 – prezent – Ministrul Administraţiei şi Internelor

Activitate politică :
1990 – 1992 – Deputat de Bihor, ales pe listele Frontului Salvării Naţionale
1990 – Preşedinte al CFSN (Consiliul Frontului Salvării Naţionale) Ştei şi vicepreşedinte al CFSN Bihor
1991 – Membru fondator al Partidului Democrat; preşedinte al PD Bihor (1991-1997)
1996 – 2000 – Senator de Bihor, ales pe listele PD
1997 – 2001 – Secretar general al PD
2001 – Vicepreşedinte cu probleme organizatorice al PD
2004 – prezent – Senator de Bucureşti (PD-L)
2004 – Şef al campaniei prezidenţiale a lui Traian Băsescu
2007 – prezent – Secretar general al PD-L

Limbi străine: franceza