Am vrut să aflăm de la deputatul PSD Ioan Sorin Roman care sunt coordonatele în care agricultorii din România îşi vor dezvolta activităţile viitoare.
Vă propun să ne spuneţi care e cel mai „fierbinte”, sau mai „proaspăt” proiect la care lucraţi acum în Comisie.
Ioan Sorin Roman: Chiar în această săptămână a venit la comisie o iniţiativă pentru înfiinţarea Agenţiei pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare, un organism care ar urma să breveteze, practic, produsele autohtone. E un capitol neexploatat suficient, la care cred că suntem deficitari, avem restanţe. Nu cred că România poate figura doar cu 6 produse agro-alimentare protejate în Uniunea Europeană ca fiind tradiționale și specifice unor regiuni din țara noastră.
Scopul înfiinţării acestui organism e de a promova obţinerea de produse agroalimentare certificate şi de a asigura un marketing corespunzător acestor produse. Obiectivul nostru, prin acest proiect, este de a promova consumul de produse agroalimentare de calitate, conform unui sistem voluntar de certificare a calităţii instituit prin legislaţia europeană sau naţională.
E o iniţiativă cu dezbatere largă: cu ministrul Agriculturii, cu Guvernul, cu Direcţiile Agricole, acolo unde sunt atribuţii în acest domeniu. Au fost în comisie reprezentanţi ai Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale, ai Bio România, ai Asociaţiei pentru Promovarea Alimentelor care şi-au susţinut punctele de vedere.
Agenţia urmează să elaboreze, să implementeze şi să promoveze strategia naţională pentru produsele agroalimentare de calitate. Cred că pentru a potenţa această activitate e necesară, nu e vorba despre nici o suprapunere de servicii. Am gândit acest organism astfel încât el să se finanţeze din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Ceea ce îmi place în această comisie este, ca manieră de lucru, că nu luăm decizii, nu avem iniţiative până nu-i consultăm pe cei implicaţi.
Spuneaţi că această comisie îşi doreşte să afle cu adevărat pulsul celor ce activează în agricultură…
I.S.R: De aceea avem şi şedinte în teritoriu. În iunie, intenţionez ca împreună cu colegii din Comisia de Agricultură să avem şedinţa de lucru în Bihor. Probabil va fi de Ziua Grâului de la Diosig, fiindcă ne dorim să participe câţi mai mulţi femieri, iar alături de noi toţi reprezentanţii instituţiilor subordonate Ministerului Agriculturii astfel încât să mijlocim un contact direct al tuturor celor implicaţi în fenomen. Vrem să identificăm probleme şi să găsim soluţii.
În Comisia pentru agricultură ați depus eforturi şi aţi susţinut cristalizarea unui proiect de lege privind protecţia raselor autohtone. Ascultând, aşa cum ne-aţi spus deja că a devenit o modalitate de lucru, părţile interesate.
I.S.R.: Intenţia noastră, a celor din Comisie, a fost ca împreună cu cei vizaţi să stabilim cadrul legal necesar aplicării logotipului „100% rasă autohtonă” pentru susţinerea conservării fondului genetic al raselor şi menţinerea diversităţii genetice a populaţiilor de animale şi a altor specii de interes zootehnic care fac parte din Lista raselor autohtone din România.
Scopul Programului „100% rasă autohtonă” și reglementarea utilizării voluntare a logotipului „100% rasă autohtonă” pentru produsele de origine animală din România, este de îmbunătăţire a producţiei şi a comercializării produselor provenite de la animale care aparţin raselor autohtone din speciile de interes zootehnic.
Integrarea producţiei pune accentul pe securitatea alimentară durabilă şi cuprinde acţiuni care să ducă la diversitatea resurselor genetice prin promovarea produselor finite, produse cu o calitate superioară.
Astfel de acţiuni implică dezvoltarea unui sector agroalimentar durabil şi competitiv, cu promovarea unor programe de informare ale consumatorului.
Ce câştigă, practic, de acum crescătorii? Dumneavoastră spuneaţi aplicat, într-o conferinţă de presă, că de-acum încolo, crescătorii pot salva bivolul românesc de la dispariţie.
I.S.R: Practic, crescătorii se vor putea înscrie în Registrul general al rasei, ceea ce le va permite să obțină sprijin financiar pentru a salva de la dispariție specia. Dacă putem răspunde la întrebarea „ce câştigă crescători?”, atunci putem spune că ei au la dispoziţie 30 de milioane de euro, bani care se vor împărți în funcție de numărul de animale înscrise în registru.
Sprijinul financiar este destinat amenajării de spații, pentru cumpărarea de animale de reproducție, pentru utilaje. S-a scos din proiectul inițial specificația «rasă pură» care îngrădea, în prima fază, accesul la aceste fonduri. Expresia «rasă pură» a fost înlocuită cu animal de reproducție, adică tot ce există bivol românesc și îndeplinește anumite standarde să fie parte a acestui program de reproducție.
De asemenea, dacă bivolii puteau fi înscriși inițial într-un termen de 60 de zile în registru, acum înscrierea se va putea face permanent. Sper ca legea, după comisie, să fie votată în plen, să ajungă la promulgare și să fie promulgată pentru ca cei care cresc bubaline să poată fi sprijiniți, ca și crescătorii de bazna și mangalița.
Dacă ar fi să faceţi un Top 3 al celor mai importante legi care vizează Agricultura, acesta ar fi:
I.S.R: Sunt multe şi cred că fiecare lege e importantă pentru un anumit segment. Dar acum rapid mă gândesc la: Legea muntelui, la înfiinţarea de centre de prelucrare a laptelui, înfiinţarea stânelor… Mă gândesc apoi la legislaţia care vizează AFIR pentru care avem raport de activitate laudativ şi unde am reuşit să avem un grad de absorbţie aproape de media europeană.
Sunt apoi modificări menite să facă mai suple Legea fondului funciar şi a a achiziţiilor publice. Am susţinut suplimentarea personalului AFIR deoarece aici vin şi tinerii fermieri şi investiţiile pentru fermele agricole, iar un angajat are zeci de dosare.
De asemenea am încercat să eliminăm repetarea acelor situaţii în care unii aplicanţi s-au împotmolit cu proiectele. AFIR-ul nu a avut o politică din a se poziţiona ca instituţie de control, angajaţii merg pe conştientizarea aplicanţilor în ceea ce priveşte condiţiile în care trebuie să se deruleze proiectele.
De exemplu, tinerii fermieri trebuie să ştie că trebuie să aibă domiciliul la 20 km de fermă, că sunt monitorizaţi, că trebuie să aibă continuitate…
Aţi fost primar la Cefa, apoi parlamentar. Cunoşteaţi problemele provocate de cormorani la cel mai mare producător de crap din ţară. Credeţi că mai poate fi evitată închiderea pescăriei?
I.S.R: Am sesizat inclusiv anul trecut situaţia autorităţilor. Preocupările în domeniu nu sunt de ieri de azi. Le-am avut şi în mandatul trecut când am reuşit să obţinem subvenţii pentru motorina utilizată în acvacultură.
S-a încercat impunerea de taxe de tot felul, de exemplu pentru apa care alimenta, la Cefa lacurile şi care venea gravitaţional nu prin pompare, apoi pentru apa evacuată. Grav este că prin închiderea pescăriei, Delta Bihorului va rămâne fără apă, va fi afectată grav biodiversitatea speciilor, deoarece apa din lac avea rol de zone umede. Acum ne vom baza doar pe ploi….
Chiar dacă aveţi deja o activitate intensă în Comisia pentru Agricultură, trebuie să spunem că aici funcţionaţi doar din februarie 2018.
I.S.R.: Din 2016 am fost vicepreşedinte la Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării şi acolo am încercat să rezolvăm situaţii sesizate de românii din diaspora. Important mi s-a părut să-i ajutăm să poată primi citaţii, informări, notificări despre plata taxelor şi impozitelor pe adresa de domiciliu, adică acolo unde locuiesc.
Oamenii ne-au sesizat că toată coresponmdenţa cu instituţiile din ţară le venea pe adresa din cartea de identitate, astfel, că, de exemplu citaţi pe aceste adrese, ajungeau să fie judecaţi în lipsă. Oamenii au certificate de reşedinţă, dar care nu ţin loc de carte de identitate.
Cred că nu e prematur să spuneţi celor interesaţi ce intenţii aveţi privind candidatura pentru un nou mandat.
I.S.R: În prima fază, intenţionez să deschid, pe lângă cabinetul parlamentar din Salonta, un cabinet parlamentar la Tinca, astfel încât oamenii din zonă să poată avea acces mai facil la noi. În ceea ce priveşte dorinţa de a candida ca parlamentar, da, îmi doresc, cred că am multă experienţă, 9 ani în administraţie, apoi mai mult de un deceniu primar, apoi parlamentar.
Am încă multe de făcut în Parlament şi cred că la 50 de ani nu sunt terminat, nu mi-am terminat bateriile. Dar aceasta depinde, desigur şi de creditul pe care îl voi primi din partea colegilor din PSD, dacă vor pune în balanţa determinarea şi experienţa mea…
Citiți principiile noastre de moderare aici!