Înscrişi în concursul unic în ţară „Şcoala fără violenţă”, demarat de Poliţia Bihor, 17 liceeni şi 15 elevi de gimnaziu au şi dat soluţii pentru reducerea violenţei de orice fel în rândul minorilor. Ei cer şi celor ce conduc ţara să schimbe priorităţile naţionale, să le acorde mai multă atenţie, siguranţă şi credit pentru a se dezvolta într-un climat de apreciere a valorilor reale.
JB a încurajat dintotdeauna educaţia în rândul copiilor dată de poliţişti, în mod voluntar, cu scopul reducerii victimelor din rândul copiilor, dar şi a delicvenţei juvenile. Drept răsplată pentru curajul, creativitatea, discernământul, şi originalitatea şi soluţiile date, JB publică eseurile concurenţilor, elevi de gimnaziu şi liceu, de la „Şcoala fără violenţă”.
Ne ascundem în spatele unei imagini perfecte. Ne conturăm viitorul, uitând trecutul şi tratând cu superficialitate prezentul. Obstacolele chinuitoare ale vieţii devin obişnuite, fără a încerca măcar să găsim o rezolvare. Odată ce o palmă te-a rănit, vei deveni victimă şi a doua oară şi a treia!
Ce e de făcut ? Te învinuieşti fără a avea vreun temei, eşti prizonier în mâinile prietenului, iubitului, în mâinile părintelui tău! Mulţi văd, nu spun nimănui. Mulţi o trăiesc, ascund experienţele întreaga viaţă. Într-adevăr, nu toate rănile sunt vizibile, însă urmele pe care le ascunde sufletul sunt cele ce se vindecă cel mai greu, iar tu, odată rănit, nu vei mai fi acelaşi nicicând…
Nu vei înţelege până în momentul în care vei trăi aceleaşi traume, aceeaşi tensiune. Însă nu e nevoie de asta, doar imaginează-ţi…; poate fi oricare apropiat al tău, poţi de altfel fi chiar tu acela care va cădea pradă în mâinile dure, reci şi nemiloase ale agresorului. Palma însă nu e făcută să rănească, ci să dăruiască iubire!
Violenţa, oricât de mult am estetiza lumea în care trăim, este o majoră problemă. Face parte din cadrul nepătrunsului ascuns pe care toţi, la un moment dat îl simţim, însă pentru mulţi nu prezintă interes sau chiar evită să discute despre acest subiect aparent tabu.
În primul rând, principalul pas spre vindecare este identificarea stadiului de agresivitate pe care l-am resimţit sau îl resimţim cu regularitate. Violenţa este precum un cerc vicios, odată iniţiat, calea de scăpare se distanţează, iar singura mutare posibilă, asemeni unui joc de şah, este înaintarea sub auspiciile violenţei.
Tacticile de abuz au scopul de a domina, de a menţine o formă de putere superioară asupra victimei. Violenţa domestică este cea mai întâlnită manifestare, dezvoltându-se în moduri diferite, ocazional sau continuu, şi sub forme diferite:
Violenţa fizică: victima este lovită, împinsă, bătută cu diverse obiecte. Această formă de violenţă domestică este vizibilă. Violenţa fizică include şi distrugerea bunurilor care aparţin victimei sau pe care cei doi parteneri le stăpânesc şi le utilizează împreună.
Violenţa sexuală: comentarii degradante la adresa femeii, atingeri neplăcute şi diverse injurii, provocate victimei în timpul sau în legătură cu actul sexual, incluzând şi violul marital.
Violenţa verbală: victimei i se aduc injurii de natură verbală. În această formă de violenţă sunt incluse şi urmărirea, intimidarea sau ameninţările de genul „Dacă mă iubeşti cu adevărat, atunci trebuie să….”
Violenţa emoţională: precede şi acompaniază celelalte forme de violenţă/abuz, dar se poate manifesta şi izolat prin injurii, ameninţări, intimidări, uciderea animalelor domestice preferate, privarea de satisfacerea nevoilor personale esenţiale (mâncare, somn, etc.).
Violenţa economică: scăderea resurselor şi autonomiei victimei. Se manifestă prin controlul accesului victimei la bani sau lucruri personale, hrană, mijloace de transport, telefon, şi alte surse de protecţie sau îngrijire de care ar putea beneficia. Victimei îi este interzis să se întâlnească cu oamenii pe care doreşte să îi vadă, cu rudele sau cu prietenii.
Violenţa socială: sistarea activităţilor şi relaţiilor sociale, izolarea în situaţia de victimă a violenţei în cadrul care favorizează agresarea acesteia pe planul vieţii private şi intime. Violenţa socială duce la izolarea victimei şi lipsirea ei de suport social, cu dificultăţi de ieşire din situaţiile de violenţă.
Violenţa prin deprivare sau neglijare: este forma non-fizică a violenţei, incluzând violenţa verbală şi cea emoţională, utilizate în scopul ameninţării, intimidării şi a deţinerii controlului asupra victimei cu impact asupra planurilor psihologice.
Toate acestea au însă şi consecinţe. De cele mai multe ori nu doar durerea, teama continuă, depresia, lipsa de încredere sau vulnerabilitatea izvorăsc din abuzul fie el fizic, psihic sau sexual. Principala urmare, şi poate cea mai adânc imprimată în contextul emoţional, este naşterea altor adulţi violenţi.
Noi am spus STOP! acestui tip de dezvoltare. Ne dorim o lume găzduită de înţelegere, de tihnă, de încredere. În noi stă schimbarea, iar acţiunile întreprinse în prezent vor fi definitorii în viitor. Astfel, am eliminat gelozia, blamarea, nesiguranţa. Vrem ca sufletele noastre să se purifice şi să facem loc în viaţa noastră lucrurilor pozitive, ignorând maltratarea.
În cultura japoneză, fluturele este sufletul omului. În mod obişnuit, sufletul ia forma fluturelui pentru a anunţa părăsirea definitivă a cadrului chinuitor, simbolizând pace şi linişte. Aceasta este calea pe care vom porni împreună, susţinând aripile frânte ale fluturilor spirituali, ce au căzut pradă abuzului, în reînălţarea şi vindecarea oricărei urme de violenţă.
Vrem ca mâinile de azi să mângâie, nu să lovească!
Elev: Bianca Tanc
Profesori coordonatori: Monica Moisin, Carmen Dios
Colegiul Tehnic „Alexandru Roman” Aleşd
Citiți principiile noastre de moderare aici!