Asociaţia „Seminţe pentru viitor”, prin proiectul XPLOR, organizează la Chişcău, în perioada 23-25 mai, în parteneriat cu Parcul Natural Apuseni, o întâlnire a speologilor din vechea gardă. Intitulat „Old Speo”, evenimentul a ajuns la a treia ediţie şi se doreşte a fi un prilej de revedere, de depănat amintiri din perioada lor de glorie în domeniul speologiei explorative şi nu numai, dar şi un motiv de a viziona proiecţii de filme, fotografii, diapozitive din vremea turelor de explorare.
La invitaţia organizatorilor au răspuns peste 80 de speologi din ţară. Decanul de vârstă, care a confirmat participarea, este cunoscutul explorator, cercetător şi fotograf Cristian Lascu. A lucrat ca geolog prospector, apoi ca și cercetător la Institutul de Speologie „Emil Racoviță”. A făcut mai multe descoperiri, cea mai importantă fiind Peștera Movile din Dobrogea, unde s-au descoperit 35 de specii noi pe glob.
Cristian Lascu a publicat articole, cărți și albume legate de domeniul subteran. A primit Premiul Academiei Române pentru cartea „Peșteri scufundate” (1987), diverse premii internaționale pentru jurnalism de mediu și documentar științific, Premiul GEF–Erou al Mării Negre, precum și Premiul UNESCO pentru jurnalism de știință.
A activat ca fotograf al mediului subteran, este pionier al scufundărilor în România și activist cu realizări concrete în domeniul conservării naturii. A fost primul preşedinte al Cercul de speologie „Focul Viu” din Bucureşti şi a făcut parte din echipa de speologi care a înfiinţat GESS – Grupul de Explorări Subacvatice şi Speologice. Vreme de 12 ani a fost redactor-șef al revistei National Geographic România. De asemnea, este cofondator al Parcului Natural Văcăreşti.

Cristian Lascu, Traian Curta, Viorel Lascu Foto: Andrei Posmoşanu
Concert în Sala Racoviţă
Evenimentul care se va desfăşura la Chişcău este organizat în parteneriat cu Parcul Natural Apuseni şi marchează 50 de ani de la descoperirea Peşterii Urşilor, dar şi Ziua Europeană a Parcurilor Naţionale, care se sărbătoreşte în fiecare an la data de 24 mai.
Ziua Europeană a Parcurilor Naţionale este organizată la nivel european de către Federaţia Europarc, organizaţie care reuneşte parcuri naţionale, regionale, naturale şi rezervaţii ale biosferei din 36 de ţări ale Europei. Parcul Natural Apuseni este membru în Federaţia Europarc începând din anul 2008. În acest an, sloganul de Ziua Europeană a Parcurilor Naţionale este „Împreună pentru natură!”.
Cu acest prilej, Alin Moş, directorul Parcului Natural Apuseni, ne-a dezvăluit că sâmbătă, 24 mai, va fi prezentat participanţilor la Old Speo un program special, în Sala Racoviţă a Peşterii Urşilor. La manifestare vor participa elevi de la Clubul Copiilor şi Elevilor din Ştei, coordonaţi de prof. Cornel Tomuţiu, care vor prezenta un moment artistic la vioară cu goarnă De asemenea, va fi prezent şi Răzvan Roşu, antropolog şi etnolog, cu studii în Germania și Austria. Răzvan Roşu a fondat, în urmă cu 20 de ani, grupul Teceraşii, cu scopul promovării muzicii tradiționale moțești. Cercetătorul cântă la mai multe instrumente: tulnic, fluier, ceteră. În Sala Racoviţă se vor auzi şi piesele artistei Dafina, muzician şi artist vizual din Oradea, care va interpreta compoziţii proprii, iar Andrada Ciupeiu şi Ionuţ Chiş vor încânta audienţa într-un duo de vioară şi violă.
Ziua va continua în sala de mese a Pensiunii Laura, cu proiecţii video, fotografii sau diapozitive, în cadrul cărora va avea loc şi un moment comemorativ dedicat speologilor care nu mai sunt printre noi. Seara este dedicată cinei festive, prilej de depănat amintiri din turele de subteran. Evenimentul Old Speo este susținut de: AlpinExpe, Bers Nova, Casa Breazu, Pensiunea Laura, Pensiunea Conacul Pestera Urșilor. Partenerul media este Jurnal bihorean.
Descoperită în 1975
La întâlnirea cu speologii români a fost invitat şi Traian Curta (84 ani), din Chişcău, artificierul miner care a coborât în premieră în Peştera Urşilor, în anul 1975, printr-o spărtură formată în urma unei dinamitări în cariera de marmură. A fost primul care a văzut frumuseţea stalactitelor şi stalagmitelor ce prefigurau o sală mare. Tot atunci, el a văzut şi celebrul schelet complet de urs de cavernă (Ursus spelaeus), care a făcut faimoasă Peştera Urşilor.
Prima tentativă a şefilor a fost să distrugă peştera, dar Traian Curta s-a împotrivit. Potenţialul ei turistic era mult mai mare decât ceea ce oferea exploatarea carierei. Au urmat explorări ale peşterii de către speologii amatori de la Clubul „Speodava” din Ştei, iar mai apoi, de către specialiştii Institutului de Speologie „Emil Racoviţă”, în colaborare cu reprezentanţii Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea.

Traian Curta Foto: Arhivă
La 14 iulie 1980, după cinci ani de explorări şi amenajări, Peştera Urşilor a fost deschisă pentru vizitare. Potrivit datelor oficiale, aici s-au descoperit peste 140 de cranii de Ursus spelaeus, importanța acestei peșteri fiind, din acest punct de vedere, de talie mondială. Ursul de cavernă este o specie dispărută de pe Pământ în ultima glaciațiune, alături de alte specii, precum mamutul sau rinocerul lânos.
Intrarea în peşteră se face printr-un pavilion de exploatare turistică. Lungimea totală este de peste 1.500 m, din care nivelul inferior are o lungime de aproximativ 700 m şi este închis turiştilor fiind rezervaţie ştiinţifică (sector de Clasa A).
Galeria Oaselor este secțiunea din peșteră care se află la intrare, fiind denumită astfel datorită numeroaselor oase de Ursus spelaeus, găsite acolo. Galeria Lumânărilor este spectaculoasă datorită numeroaselor stalagmite de diferite înălțimi, care seamănă cu niște lumânări. Galeria Emil Racoviță este cea mai mare din porțiunea amenajată a peșterii. Aceasta poartă numele marelui speolog și biolog Emil Racoviță, considerat părintele biospeologiei. Galeria conține stalactite, stalagmite, coloane și formațiuni calcaroase spectaculoase, de diferite forme și mărimi.
La Old Speo, întâlnirea speologilor români cu Traian Curta va fi pentru unii un prilej de aduceri aminte, iar pentru cei care nu au avut până acum ocazia să îl cunoască, o oportunitate de a asculta povestea descoperirii Peşterii Urşilor, chiar de la primul ei vizitator.

Ilustraţie: Dafina Buşu
Citiți principiile noastre de moderare aici!