La întâlnirea susținută cu reprezentanții Agenției Naționale de Transplant din țară, coordonatorii județeni și alți invitați din lumea medical, a fost invitată și dr. Carmen Pantiș, coordinator pe probleme de transplant în județul Bihor.

Cei cu transplant se bucură

Cei prezenți au transmis opiniei publiuce că Ziua Națională a Transplantului reprezintă o conştientizare a faptului că transplantul salvează vieţile unor oameni care altfel nu ar avea altă şansă. S-a subliniat bucuria oamenilor care au beneficiat de un transplant și au primit astfel o nouă viaţă.

Scurt istoric

Din anul 2003, la propunerea Consiliului Europei, în statele membre se sărbătoreşte anual Ziua Naţională a Transplantului, iar în România începând cu anul 2005, la iniţiativa profesorului dr. Irinel Popescu, care la acea dată era reprezentantul României la Consiliul Europei.

[eadvert]

Bazele unui program modern de transplant în România au fost puse începând cu anul 1992, cu mari eforturi din partea unui grup restrâns de specialişti, astfel încât abia în anul 1997 s-a realizat prima prelevare de multiorgan de la un donator decedat, iar în anul 2004 s-a înfiinţat Agenţia Naţională de Transplant. De atunci şi până acum, în România au fost salvați mii de pacienţi prin transplant de organe (mai mult de 1.000 de români au fost salvaţi doar prin transplant de ficat), iar şi mai mulţi s-au putut bucura de o viaţă normală în urma intervenţiilor de transplant de ţesuturi.

Transplantul, complex și sensibil

Fiecare etapă a sistemului de transplant, de la donare la transplant, este una deosebit de complexă şi sensibilă, desfăşurată permanent contracronometru şi cu o precizie aproape matematică, amintesc specialiștii în transplant: “Activitatea de transplant depinde de numărul de donatori, un număr crescut de donatori atrăgând după sine salvarea a cât mai multor pacienţi prin transplant de organe”.

Informația a sporit numărul beneficiarilor

Din 2005, numărul de donatori a continuat să crească în fiecare an, pornind de la un număr de 11 donatori în 2005 şi atingând un nivel considerat normal pentru o ţară ca România în anii 2013 şi 2014 (când au fost înregistraţi 132, respectiv 138 de donatori/an), fapt care a dus şi la necesitatea deschiderii de noi centre de transplant.

Propagarea informațiilor corecte către opinia publică a contribuit la acceptarea acestei proceduri medicale salvatoare pentru mii de oameni.

După anul 2016 a urmat o perioadă mai dificilă, care a dus la scăderea numărului de donatori şi, implicit, a intervenţiilor de transplant. De menţionat faptul că, în anii 2017 şi 2018, au fost doar 65 de donatori reali. Începând cu martie 2019, activitatea ANT s-a dezvoltat într-un ritm constant şi permanent, atingând la sfârşitul anului un număr de 85 donatori reali.

Transplantul în anul pandemiei

Chiar dacă anul 2020 a fost unul extrem de dificil pentru sistemul sanitar din întreaga lume, activitatea de transplant în România s-a desfășurat cu greu în țară, la fel ca în toată lumea.

De menţionat faptul că, la nivel naţional, au putut fi realizate toate procedurile de transplant specifice pe fiecare organ/ţesut în toată această perioadă. S-au intensificat măsurile de protecţie atât în centrele de prelevare, cât şi în cele de transplant, fiind testat întreg personalul implicat în fiecare etapă a activităţii de transplant, de la prelevare la transplant (au fost testaţi donatorii potenţiali aflaţi în moarte cerebrală, donatorii vii, receptorii, echipele de prelevare şi transplant şi asigurate circuitele necesare – circuite roşii pentru echipele venite din ţările încadrate în zone roşii) – măsuri concretizate în mortalitate zero prin infectare SARSCoV2 în rândul pacienţilor transplantaţi în această perioadă. Chiar și așa, restricţiile impuse de pandemie şi-au pus amprenta şi asupra activităţii de transplant din aprilie 2020. Dacă în primele trei luni ale anului 2020 au fost înregistraţi 29 de donatori reali, în aceeaşi perioadă a anului 2021 au fost doar 13. În Bihor, anul trecut au fost 66 de persoane eligibile a fi donatori, dar s-au realizat intervenții de prelevare în vederea transplantului doar de la 15 persoane. Până în anul pandemiei, Bihorul a fost ani de-a rândul în topul județelor care au salvat mai multe vieți, prin numărul mai mare de donatori.

Oradea, lăudată

Organizatorii evenimentului au transmis aprecieri pentru personalul medical implicat în activitatea de donare şi transplant, cu o activitate mai semnificativă la Spitalul de Urgenţă Bucureşti, Spitalul Județean Oradea, Spitalul de Urgenţă “N.Oblu” Iaşi, SJU Baia Mare, SCJU Cluj Napoca, SCJU Tg. Mureş, SJU Arad.

Transplantați anul acesta

De la începutul acestui an și până acum, au fost 19 donatori reali şi s-au realizat în România: 2 transplanturi de cord, 64 transplanturi renale (dintre care 30 cu donator în viaţă) şi 21 transplanturi hepatice (dintre care 5 cu donator în viaţă).

Se intenționează creşterea numărului de donatori prin implicarea unui număr cât mai mare de unităţi sanitare în activitatea de identificare şi declarare a donatorilor aflaţi în moarte cerebrală, implementarea “culturii donatorului” şi funcţionarea optimă a Programului Naţional de Transplant în toate spitalele judeţene de urgenţă din ţară, dar şi cu demararea în România a programului de declarare a donatorilor fără activitate cardiacă în două programe pilot.

Omagiu familiilor de donatori

Având în vedere specificul activităţii de transplant şi rolul important pe care îl are înţelegerea gestului altruist de donare, precum şi necesitatea informării corecte şi reale asupra activităţii de transplant în rândul populaţiei, au fost începute mai multe campanii de promovare: “Mulţumim tuturor celor care au înţeles că transplantul este o chirurgie de înaltă performanţă, care salveză vieţi. Ca întotdeauna, gândurile noastre de mulţumire şi recunoştinţă se îndreaptă către familiile donatorilor care au găsit puterea de a dărui viaţă, dincolo de durerea lor”, au mai transmis medicii implicați în transplant.