Ziua Protecţiei Civile în România

Protecţia Civilă din România – componentă a Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, din decembrie 2004 structură a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, instituţie aflată în subordinea MAI, sărbătoreşte la data 28 Februarie, 77 de ani de existenţă. Actul de naştere al Protecţiei Civile din România este considerat „Înaltul Decret Regal Nr. 468 din 28 Februarie 1933”. Remarcabila implicare a slujitorilor protecţiei civile în toate momentele cruciale care au marcat istoria României, a fost răsplătită prin recunoştinţa contemporanilor şi prin consemnarea evenimentelor în paginile memorabile ale istoriei.

Cu viaţa mea apăr viaţa

„Cu viaţa mea apăr viaţa”- deviză rămasă înscrisă în tradiţia armei – a fost onorată şi consacrată pe parcursul celor 77 de ani de existenţă, prin misiunile dificile menite să asigure, în mod unitar şi profesionist, apărarea vieţii şi sănătăţii populaţiei, a mediului înconjurător, a valorilor materiale şi culturale importante, pe timpul producerii unor situaţii de urgenţă, care să permită înlăturarea efectelor distrugătoare produse de dezastrele naturale şi catastrofele care au marcat de atâtea ori ultima jumătate de secol şi restabilirea rapidă a stării de normalitate. În România, conceptul de protecţie civilă a evoluat de la „apărare pasivă” în anul 1933, la „apărare locală antiaeriană” în anul 1952, apoi „apărare civilă” în anul 1978 şi „protecţie civilă” în anul 1996.

Procesul de structurare şi modernizare a protecţiei civile a continuat, astfel începând cu luna decembrie a anului 2004, prin fuzionarea Comandamentului Protecţiei Civile cu Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari şi a structurilor judeţene corespondente, a luat fiinţă Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, cu structuri similare în teritoriu şi o complexă structură organizatorică de sprijin la nivelul administraţiei publice centrale şi locale. Măsurile de protecţie civilă se realizează din timp, la diferite niveluri organizatorice, zone, localităţi, de către toate organismele cu responsabilităţi stabilite prin lege şi constă în activităţi specifice, măsuri şi sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare publică, planificate, organizate şi realizate în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejării populaţiei, bunurilor materiale şi mediului împotriva efectelor negative ale unor situaţii de urgenţă generate de diferite tipuri de risc.

Protecţia civilă în Bihor

Rolul, misiunile, organizarea şi activităţile de protecţie civilă sunt reglementate prin Legea nr.481/2004 ,republicată, privind protecţia civilă. Coordonarea, controlul şi acordarea asistenţei tehnice de specialitate în domeniul protecţiei civile se asigură, la nivel central, de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, iar la nivel local, de către inspectoratele judeţene şi Inspectoratul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă. La nivelul judeţului, coordonarea în domeniul protecţiei civile se realizează de către ISU Crişana prin Serviciul ProtecţieCivilă care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Inspecţiei de Prevenire. Activitatea Serviciului Protecţie Civilă constă în desfăşurarea unor activităţi preventive la nivelul organelor administraţiei locale, materializată prin controale la diferite unităţi sau instituţii,verificări la sirene de alarmare, spaţiile de adăpostire, localităţi aflate în zone inundabile/alunecări de teren şi de planificare la urgenţă, spaţii de evacuare a populaţiei în situaţii de urgenţă, plus alte activităţi specifice cum ar fi executarea de exerciţii de alarmare publică, intervenţii pirotehnice, avizarea rutelor de transport al deşeurilor periculoase, activităţi de evaluare a pagubelor rezultate în urma producerii unor situaţii de urgenţă generate de diferite tipuri de risc specifice judeţului. „O altă misiune importantă pe care o desfăşoară protecţia civilă este pregătirea organismelor/structurilor pentru managementul situaţiilor de urgenţă, inclusiv al protecţiei civile, precum şi a populaţiei, salariaţilor, studenţilor, elevilor şi preşcolarilor, pentru cunoaşterea tipurilor de risc la care pot fi expuşi şi măsurilor pe care trebuie să le aplice la producerea unor situaţii de urgenţă generate de diferite tipuri de risc” adaugă lt. Cristian Herţe, ofiţerul de relaţii publice al ISU Crişana.

Alexandra Borz