Ziua Zonelor Umede, serbata la Oradea

Elevii a două clase de la Liceul cu program Sportiv din Oradea au luat parte joi la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului la o prezentare a zonelor umede din judeţ. „Prin această manifestare s-a dorit marcarea Zilei Zonelor Umede”, a precizat Loredana Ţîrţ, purtătorul de cuvânt al APM Bihor.

Până în prezent au fost înscrise pe lista Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii şi a Resurselor Naturale aproape 2000 de zone umede din 160 de ţări. Ecosistemele naturale şi seminaturale din România reprezintă aproximativ 47% din suprafaţa tării. La nivelul ţării au fost identificate un număr de 89 de zone umede, precum şi 44 de zone de importanţă avifaunistică. Cea mai mare zonă umedă din România şi din Europa este Delta Dunării.

În Bihor

Ziua Zonelor Umede nu a trecut nemarcată şi de Administraţia Bazinală de Apă Crişuri.

În Bazinul Hidrografic Crişuri au fost identificate zone protejate pentru habitate sau specii unde apa este un factor important. „Suprafaţa acestor zone este de aproape 2500 kmp, reprezentând 16,8% din suprafata bazinului hidrografic Crişuri O mare parte a acestor zone protejate este situată în perimetrul Parcului Natural Apuseni, a Parcului Natural Cefa precum şi în defileul râurilor Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb.

Primul Registru al Zonelor Protejate a fost întocmit în anul 2005 şi conţinea 14 zone protejate în bazinul Crişuri, din care, 9 zone erau în judeţul Bihor.

În prezent, ABA Crişuri a identificat 32 de zone protejate în bazin, din care, în judeţul Bihor se regăsesc 26 astfel de zone. Experţii instituţiei au realizat o fişă de caracterizare pentru fiecare zonă protejată. Astfel, cele 32 de fişe conţin descrieri geografice, administrative, hidrografice, biogeorgrafice şi ecologice care răspund cerinţelor de raportare către Comisia Europeană.

„Ultimul raport indică faptul că 25 de zone protejate sunt în legătură cu corpurile de apă subterane şi că, nici o zonă nu este la risc. Factorii de risc luaţi în calcul sunt cei naturali, şi anume: inundaţii, schimbări climatice, incendii şi secetă; precum şi factorii de risc antropic, şi anume: industrie, agricultură, lucrări hidrotehnice şi presiunile datorate localităţilor.” a declarat Pásztor Sándor, director A.B.A Crişuri.

In urma studiilor efectuate pe teren au fost identificate şapte specii prioritare şi 17 tipuri de habitate prioritare. Printre speciile prioritare din bazinul Crişuri amintim: ursul brun (ursus arctos), lupul (canis lupus), broasca de pământ brună (pelobates fuscus), fluturele ţestos (nymphalis vaualbum), fluturele omidei-urs (callimorpha quadripunctata), racul de ponoare (austropotamobius torrentium) şi clopoţelul (campanulla serrata) .

In bazinul Hidrografic Crişuri, din totalul de 32 de zone protejate pentru protecţia habitatelor şi speciilor care au legătură cu apa, un numar de 26 de zone au custozi sau administratori.

S.Al.