Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a Universității din Oradea și Librăria Humanitas, organizează o dublă lansare de carte: „Noul Război Mondial al vechilor orgolii”, autor Adrian Cioroianu, şi „Înainte de răspunsuri, întrebările”, autor Mihai Maci. Evenimentul va avea loc joi, 12 martie, ora 17:00, în Sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr. 1/A). Alături de autori va fi isotricul Gabriel Moisa, managerul instituţiei muzeale. Intrarea este liberă în limita a 150 de locuri.

„Noul Război Mondial al vechilor orgolii” al istoricului Adrian Cioroianu a apărut la Editura Curtea Veche Publishing, București, în 2024.

„Singura dorință pe care am avut-o pentru coperta acestui volum a fost aceea de a găsi o imagine care să lege, subtil, trecutul de viitor – și a rezultat acel cadru în care se văd, iată, un militar și un băiețel. Pentru că textul dintre coperte vorbește despre cum, de-a lungul secolelor și (vedem azi) de-a lungul ultimelor decenii, mereu, în spatele oricărui soldat mai există cineva: un copil care, în virtutea acelorași orgolii, va prelua mâine armele. În rest, rămân convins că, pe câmpul ideilor, conștienți de orgoliile și de obsesiile noastre, schimbând între noi astfel de interpretări despre lumea în care trăim, despre trecutul sau prezentul ei, nimeni nu iese înfrânt (nici măcar cei care se înșală), ci câștigăm cu toții și, mai ales, într-un fel sau altul, în acest conflict al ideilor, cu toții vom cădea prizonieri, în cel mai plăcut și benefic sens al cuvântului. Așadar, m-aș bucura să vă iau prizonieri în paginile ce urmează, dar numai pentru a vă lăsa, la capătul acestui volum, mai liberi decât ați fost vreodată”, explică autorul.

Adrian Cioroianu este istoric, jurnalist, eseist și om politic, care a ocupat printre altele funcția de ministru al afacerilor externe, şi cea de ambasador al României la UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură) la Paris, între 2015 și 2020. A fost directorul Bibliotecii Naţionale a Românei din 2021 până în 2025. Este profesor universitar al Facultății de Istorie de la Universitatea București, instituție în care lucrează de trei decenii. Autor al mai multor cărți de istorie, inclusiv despre comunismul românesc, este și coautor de manuale școlare de istorie. A publicat în numeroase ziare și reviste din țară.

„Înainte de răspunsuri, întrebările”, semnată de Mihai Maci, a apărut la Editura Polirom, Iași, în 2025.

„Foarte rar mi-a fost dat să citesc o carte atât de neîndurătoare cu realitatea imediată, în același timp atât de logică și de riguroasă în demonstrații. Da, Mihai Maci n-are soluții pentru impostura generalizată din sistemul universitar românesc sau din cercetare; dar o vânează splendid și necruțător în toate cotloanele unde se ascunde și o fotografiază impecabil, arătându-i originile și semnificația socială. Da, recunoaște că nu știe cum ar trebui recuplată cultura de învățământ, nu mai speră că s-ar putea îngrădi dezastrele produse limbii române de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decât consemna declinul ireversibil al culturii înalte, dar și al satului tradițional și al «familiei tradiționale»: dar cât de magistral și, mai ales, lipsit de complezență sentimentală completează fișele sociologice ale principalelor mutații sociale și culturale din ultimele decenii! Ce-i de făcut, totuși? Atâta (și e deja mult), crede el: să privim drept în ochi dezastrul și să-i punem interogațiile esențiale: «Înainte de-a da răspunsuri, se cuvine să punem întrebările»”, scrie în prezentarea cărţii eseistul Andrei Cornea.

Mihai Maci este lector la Universitatea din Oradea, în Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene, unde predă filosofie și discipline conexe. Domeniile sale de interes includ filosofia contemporană și modul în care gândirea est-europeană abordează istoria și cultura. Este autorul mai multor eseuri și cărți de reflecție în care analizează critic sistemul de învățământ românesc. A publicat numeroase articole pe teme sociale, educaționale și politice și este cunoscut pentru comentariile sale incisive despre realitățile societății românești.