În numele vinului de Diosig

De Veronica Bursaşiu
Reactualizat la:
2Comentarii
În numele vinului de Diosig
Festivalul vinului de la Diosig a fost evenimentul acestui sfârşit de săptămână în Bihor.

De vineri până duminică, la Diosig a fost sărbătoare. Nu au fost doar petreceri, deşi vinul a curs în pahare şi a fost pretextul evenimentului. Organizatorii au profitat de moment pentru a trasa direcţiile în ceea ce priveşte „viitorul zonelor rurale din Crişana”, în cadrul unei conferinţe dublate de un form de afaceri şi de o expoziţie. Programul zilei de vineri a fost condensat: Ministerul Dezvoltării din Ungaria a trimis un reprezentant la Diosig care a vorbit despre cooperarea transfrontalieră în agricultură, despre măsurile de dezvoltare economică a localităţilor mici şi mijlocii din Ungaria, a fost prezentat Clusterul Civic, respectiv Clusterul Agricol de peste graniţă. În oglindă, partea română a prezentat Programul Ferma 2013, iar Nagy mate Andras, reprezentantul GAL Bihor de pe lângă Frontiera cu Ungaria a vorbit despre posibilităţile grupurilor de acţiune locală în dezvoltarea zonelor rurale.

S-au deschis pivniţele

În ciuda faptului că sâmbătă dimineaţa a început să plouă cu găleata, vremea capricioasă nu a reuşit decât să amâne cu aproximativ o oră şi jumătate defilarea majoretelor şi a cavalerilor vinului, pe ritmuri de fanfară. Sfântul Orban, ocrotitorul viticultorilor a fost pe-aproape şi în mai multe momente ale zilei a adus soarele pe cer şi buna dispoziţie printre participanţi. Oricum, organizatorii aveau şi un plan B dacă vremea ar fi stat în calea desfăşurării de forţe pregătită la Diosig: un cort ce putea adăposti 600 de invitaţi a fost pregătit în acest scop. Parada majoretelor şi cavalerilor vinului , pe ritmurile fanfarie, a pornit din centru spre Dealul Mare acolo unde proprietarii pivniţelor deja îşi aşteptau invitaţii şi unde urma să se desfăşoare festivitatea tradiţională de Sfântul Orban, protectorul viticultorilor. Aici, familia Hait a construit un monument în cinstea Sfântului Orban. Conform ritualului, gazda evenimentului a pus vin în pahare, producătorii au făcut cerc în jurul monumentului şi au închinat cu Sfântul Orban, l-au stropit cu vin de cea mai bună calitate, în semn de mulţumire. Dacă Sfântul Orban îngheţa culturile, participanţii la ritual l-ar fi bătut.

Lansarea hărţii podgoriei

Autorul acestei hărţii, prima de acest fel este, surprinzător neonatologul Szabo Jozsef, de la Spitalul din Marghita. De ce un doctor face cartografie? „Aceasta e o întrebare foarte bună, spune medicul. Din pasiune ”. Szabo Jozsef ne-a mărturisit că primele cărţi despre vin şi istorie le-a citit în copilărie, iar ulterior ca student la Bebeş-Bolyay la Cluj a profitat de bilioteca universităţii pentru a-şi cultiva pasiunea. Înainte de a lansa această hartă, medicul a scris Monografia Diosigului. „ Primele atestări, indirecte despre vinul de Diosig sunt din perioada 1390-1400. Promontoriul diosigan actual devine important după progresia defrişărilor pădurilor de aici şi declinul promontoriului clastrului din Egyed. Conform istoriei orale, Betlen Kata sau o fiică a lui Rakoczy ar fi donat cândva diosiganilor pădurea sa de cer spre defrişare, însă prima plantaţie de vie s-a înfiinţat de paşa Fay din Debrecen. În 1692 , Diosigul deţinea 2057 săpători de vii, jumătatea viilor din Bihor.

Dezvoltarea a continuat şi în secolul XVII, dar din cauza datelor insuficiente, suprafeţele de vii nu se pot determina exact în această prioadă. Majoritatea proprietarilor deţinea suprafeţe mici de vie: 1-5 săpători. Cel mai scump vin de pe Valea Ierului era vinul de Diosig, care era de referinţă pentru localităţile din jur. După primul război mondial, promontoriul i-ar fi revenit României, iar localitatea ungariei, însă diosiganii nu puteau exista fără dealul lor cu vii.În perioada interbelică. Diosig a fost centru viti-vinicol, cu vin de origine protejată Această hartă a podgoriiilor este una ăentru mândria locală, deoarece această toponimie este încă cunoscută de generaţia 70-80, dar cei tineri nu o cunosc. Este totodată primul demers pentru a căpăta statutul de vin cu origine controlată, prima treaptă calitate.

Totodată, harta ajută ca localnicii să-şi cunoască dealurile preţioase pentru vin. La mijlocul secolului al XIX-lea cel mai bun deal din punct de vedere al calităţii vinului era Dealul Mare, urmat de Dealul Mic şi de Csontos, mai slab era Buczko. În 1948 diosiganii deţineau 700 de holde de dealuri în din Diosig, 400 de holde pe dealuri din Ianca Mică şi 152 holde pe Cserhat. Viile din Diosig erau păzite de 6 paznici. În perioada comunismului au fost desfiinţate culturile de vită Bakator-rujiţa, deoarece era considerată mai puţin productivă Acest soi are mai multe flori ginoide şi se fecundează mai greu. De aici şi zicala : «şiretlica rujiţă dă roade când vrea ea ». Acum, după o jumătate de secol de la dispariţia acestei specii, când nu prea mai există localnici care să ştie gustul vinului de bakator, familia Hait a reînfiinţat o astfel de plantaţie. Acum la Diosig mai sunt plantate cu vie 50-60 de ha , din care 10-15 ha au fost plantate în ultimii trei ani ”, spune Szabo Jozsef.

Prima şcoală viticolă

Şcoala de viti-vinicultură din Diosig a fost prima din Ungaria şi a fost înfiinţată în 1870 acu ajutorul lui Zichy IX Ferenc. Asigura casă, masă şi învăţământ gratuit pentru 24 de studioşi contra muncii lor zilnice în vie. Prezent la sărbătoarea Sfântului Orban a fost şi unul dintre absolvenţii şcolii profesionale de viticultură din Diosig, David Gheorghe care spune că şi-a dedicat toată viaţa viei şi vinului. David Gheorghe spune că faima vinurilor de Diosig a ajuns în perioada comunistă până în China. Ce dă o aromă aparte vinului de Diosig? „Gustul locului, «terroir-ul » şi mâna viticultorilor ”, spune primarul Diosigului Mados Attila.

Vinficatorul Bihorului

În cadrul Festivalului vinului de la Diosig un moment aparte a fost desemnarea Vinificatorului Bihorului 2013. Acesta s-a dorit a fi un concurs de vinuri profesional în care vinificatorii să fie prezentaţi în complexitatea lor. „ Aceasta înseamnă că vinul se naşte din vie, se dezvoltă în butoiul din pivniţă şi se maturizează îmbuteliat în sticlă, de aceea, prin intermediul concursului se va juriza plantaţia de viţă-de-vie, pivniţa şi vinurile (într-o proporţie de 10%-10%-80%). Sperăm că, pe viitor acest concurs va forma o comunitate profesională, de încredere şi cu vinuri bune pentru consumatorii şi amatorii de vinuri ”, spune primarul de Diosig. Câştigătorul nu era cunoscut la închiderea ediţei. Peste 20 de participanţi şi-au disputat titlul, aceasta după ce au fost vizitate mai multe de 40 de pivniţe şi plantaţii.

Koavcs Ludovic- Lali , aşa cum este cunoscut în zonă face parte din Ordinul Cavalerii Vinului , este producător şi pretendent la titlul de vinificatorul anului. Potgoria sa are o expunere sudică şi cultivă: Muscat Otonel, Fetească Regală, Fetească Albă. Pivniţa pe care am moştenit-o de la bunicul meu a fost construită la 1790 şi este cea mai veche urmând şirul pivniţelor. Şi pentru a fi în ton cu sărbătoarea Sfântului Orban, vrea să anunţ că pe 23 ianuarie, 2014, la Săcuienţi, în replică la monumentul realizat de familia Hai la Diosig vom inaugura monumentul Sfântului Vince, ocrotitorul al viticultorilor, la Săcuieni ”, ne-a spus Kovacs Ludovic.

„Un pretext frumos”

Punctul culminant al Festivalului Vinului de la Diosig a fost întâlnirea cu renumitul actor de pantomimă Dan Puric. Specialist al show-urilor tip conferinţă, Dan Puric a venit la Diosig să vorbească despre vin. Aici a fost întâmpinat de specialistul în cultura şi civilizaţia vinului, oenologul Dorin Popa. Aflând ce specialitate are interlocutorul său, actorul a spus cu modestie: „wow, şi eu am venit să vă vorbesc despre vin ”. Discuţia dintre cei doi a decurs apoi natural. „Nu am venit aici să monopolizez adevărul despre vin pentru că nu îl cunosc. Vinul este un pretext frumos, menit să împace oamenii ”, a explicat Dan Puric, ziariştilor prezenţi la Diosig. Actorul s-a interesat apoi ce fel de vinuri sunt la Diosig. Dan Puric a primit apoi o informaţie preţioasă de la oenologul Dorin Popa şi anume că vinul este cel mai sănătos produs din câte se fabrică azi, fiindcă are cele mai puţine E-uri. „Atunci, cred că mă voi hrăni, de-acum doar cu vin ”, a venit replica actorului.



2Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor