Interviu cu Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor

De Călin Corpaş
2Comentarii
Interviu cu Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor
În ciuda poziţiei PSD pro-cianuri la Roşia Montană şi pro-gaze de şist, Valeriu Zgonea susţine că, împreună cu Ponta vor investiţii cu respectarea mediului.

Jurnal Bihorean: Care este cea mai importantă realizare a guvernării USL, dar şi unde sunt încă restanţe?

Valeriu Zgonea: Realizarea este pe partea economică, bazată pe o stabilitate şi credibilitate a actului de guvernare politic, care a generat creştere economică, printre primele din Europa. Un deficit foarte mic, de 2,5%, o inflaţie foarte scăzută, de 1,5%, cea mai scăzută din Europa. Este schimbarea de paradigmă pe care Florin Georgescu a făcut-o la început, în 2012 şi pe baza căreia s-a construit şi bugetul pe 2013: nu mergem pe un buget de consum, ci pe unul bazat pe producţie agricolă şi industrială şi foarte mult export.

La restanţe, capacitatea de a mobiliza în anumite zone şi de a implementa proiecte mari de infrastructură. E o chestiune pe care Victor Ponta a şi spus-o. Pentru 2014 am reuşit să punem nişte bani deoparte şi să începem marile proiecte de infrastructură pe care le aşteptăm de 25 de ani. De exemplu, prima penetrare a Munţilor Carpaţi cu o autostradă, Braşov – Comarnic. Nu am făcut-o când am avut boom economic, trebuie s-o facem acum. Cea de-a două restanţă pe care Victor Ponta o regretă, dar pe care nu a negociat-o el, este bugetul alocat României (de la UE – n.r.) în exerciţiul financiar 2014 – 2020. România şi Bulgaria au primit un cartonaş roşu. Toate statele europene au primit cam 2.000 euro pe cap de locuitor. Noi şi Bulgaria am primit 1.000 de euro. Guvernarea de dreapta a fost sancţionată.

JB: Dar măcar de am fi în stare să-i atragem şi pe aceştia.

VZ: Asta spun şi eu. Să fim noi în stare să îi aducem pe acei oameni care să poată să creeze proiecte şi noi, cei care suntem în funcţiile publice să putem să îi ajutăm ca, trecând prin toate furcile birocraţiei, să fie acceptate. Dacă reuşim aceasta, vom genera locuri de muncă şi multă resursă la bugetul de stat, într-un final.

JB: Există o oarecare nemulţumire din partea mediului economic în privinţa felului în care vocea Bihorului la Bucureşti. Nemulţumirile sunt legate în primul rând de infrastructură.

VZ: Aveţi o infrastructură extraordinară faţă de alte judeţe. Aveţi un grad de ocupare al forţei de muncă foarte ridicat. Aveţi peste 300.000 de hectare de teren agricol care au atins un cost de tranzacţie foarte mare. Terenul este bun şi tranzacţionabil. Companiile care lucrează în această zonă sunt foarte apreciate.

JB: Dar Bihorul este unul dintre judeţele cu cele mai mici salarii din ţară. Comparativ inclusiv cu judeţele învecinate, precum Arad sau Sălaj. Iar decalajul faţă de Cluj e tot mai mare.

VZ: Clasa politică locală trebuie să-şi stabilească strategiile de dezvoltare. Trebuie să vă targetaţi foarte clar, cum există în toată Europa. Sunt regiuni sau provincii care au o anumită specialitate. Probabil că dvs. aveţi dreptate, dacă ne uităm la trecut, dar haideţi să vedem ce am avut: am avut exploatare de ţiţei, o industrie pe orizontală care a dispărut, mai e UAMT-ul şi mai sunt şapte sau opt zone economice care sunt valoare adăugată pentru bugetul judeţean. Să vedem care este nivelul de pregătire a celor care sunt acolo şi cum să facem să-l ridicăm la o treaptă superioară.

Este şi mixtul pe care dvs. l-aţi spus şi pe care eu îl susţin: o infrastructură care să asigure transportul mărfii şi al serviciilor mult mai rapid, iar pentru partea de autostradă de pe teritoriul judeţului Bihor s-au alocat bani din bugetul pe 2014, urmând ca lucrările să fie finalizate la sfârşitul anului 2015, începutul lui 2016. Este important ca tot ce produc aceste companii să ajungă rapid în centrul Europei. Este un avantaj pe care Bihorul îl are şi pe care Doljul, Oltul, Teleormanul nu-l au: să aibă infrastructură care să le permită să îşi transmită toată producţia şi serviciile pe care le au în statele vecine. Al treilea avantaj: dvs. puteţi face aici, la Oradea, un hub de servicii pe care să îl distribuiţi inclusiv în Ungaria, deoarece costul cu forţa de muncă este mai mic decât în Ungaria. Aţi putea să aveţi o piaţă, aşa cum noi, în sudul Olteniei, producătorii mei de legume au o piaţă desfăcută în Bulgaria, pentru că noi producem legumele cu 25% mai ieftin decât cei din nordul Bulgariei şi bulgarii sunt acum supăraţi că am intrat pe piaţa lor, venind cu preţuri mai mici. Până la urmă asta este, o bătălie concurenţială. Eu cred că Bihorul poate să câştige, într-o bătălie economică şi cu Aradul şi cu Timişoara, în anumite zone. Pentru că dvs. sunteţi furnizori de materie primă agro-alimentară. Şi aveţi oameni de afaceri foarte buni.

JB: În ce stadiu se află reforma Parlamentului, pe care românii şi-o doresc de atâta vreme?

VZ: Suntem undeva la 40% din îndeplinirea sarcinilor. Am reuşit să modificăm statutul, cu toate privilegiile care erau conferite parlamentarilor. Suntem în acest moment în faza a doua, în care dorim să avem un cod de conduită al parlamentarilor, urmând ca societatea românească după aceea să înţeleagă, să facă un cod de conduită al aleşilor locali. O dată cu el să modificăm Regulamentul Camerei Deputaţilor. Sunt foarte multe decizii care ne obligă, dar Regulamentul trebuie să genereze trei lucruri pentru actul legislativ: să fie transparent, predictibil, pentru a nu fi acuzaţi că luăm măsurile pe sub masă şi trebuie ca acest proces să fie făcut cât mai democratic. Să fie implicaţi în Parlament, în luarea deciziei nu doar parlamentarii, ci şi alte instituţii ales statului, asociaţiile profesionale, organizaţii non-guvernamentale, care până la urmă reprezintă şi ele voci importante în balanţa democraţiei.

JB: Cât de mulţumit aţi fost de felul în care a fost dezbătut proiectul de lege pentru modificarea Legii minelor? Acest proiect a fost discutat în comisia de specialitate luni seara, iar marţi, 10 decembrie, a fost supus votului plenului. Mulţi parlamentari nici nu au ştiut ce trebuie să voteze. Putem să trecem acest exemplu în categoria „rele practitici”?

VZ: Nu. El a fost negociat de toate instituţiile interesate. Şi la Senat, şi la Cameră, ONG-urile şi asociaţiile profesionale. Dacă 30 – 40 de colegi parlamentari nu îşi cunosc atribuţiile pe care le au, nu sunt în stare să cunoască ordinea de zi şi nu discută cu liderul de grup şi cu preşedintele comisiei nu este vina mea. Şi nu este vina Parlamentului. Este necunoaştere. Este obligaţia lor, iar declaraţiile lor politice îi fac pe ei de ruşine, ca parlamentari.

JB: Cum vă simţiţi ca preşedinte al Camerei, într-un context politic în care Guvernul conduce cu ordonanţe de urgenţă în exces, aspect reclamat inclusiv de parlamentari USL?

VZ: Nu conduce cu OUG în exces. Acesta este principiul care funcţionează în toată Europa, în ţările democratice. Cu rea voinţă se manipulează opinia publică şi se scot din dezbatere suma proiectelor de legi, iniţiate de parlamentari. Se discută numai despre cele trimise de Guvern şi care sunt trei tipuri: OUG, ordonanţe simple ale Guvernului şi proiecte de legi. Ordonanţele simple nu au caracter de urgenţă, ci instrumente normale ale unui Guvern, ca şi proiectele de lege, dar au o anumită tipologie, stabilite de textul constituţional. Dar dacă te uiţi la ordonanţele de urgenţă ale guvernului, în suma proiectelor de legi şi a ordonanţelor simple, adunate şi cu iniţiativele parlamentarilor, procentul lor este foarte mic.

JB: Să nu uităm, totuşi, cum Legea Educaţiei s-a modificat prin Ordonanţă de Urgenţă.

VZ: Da, pentru că permite Constituţia.

JB: Nu vă deranjează acest lucru?

VZ: Există un efort mult mai mare decât a fost în trecut, pentru că Parlamentul este mai numeros, e mai greu de condus. În ultimii ani se mişcă dintr-o parte în alta, părăsesc grupurile politice, devin independenţi. E mult mai greu.

JB: Cât a fost în Opoziţie, PSD a îmbrăţişat poziţii ecologiste, inclusiv în privinţa proiectului de la Roşia Montană şi a gazelor de şist. Însă, în momentul în care a ajuns la Putere, poziţia s-a schimbat subit. În ce măsură poate fi legitimată o asemenea schimbare de poziţie şi în ce măsură consideraţi că PSD mai este credibil din punctul acesta de vedere?

VZ: A fost o percepţie… Un jurnalist de calitate poate schimba percepţii.

JB: Au fost cel puţin fluctuaţii de poziţie, ca să fim blânzi…

VZ: Au fost, într-o marjă acceptabilă şi corectă şi legală. Şi Victor Ponta şi eu, credem foarte mult în protecţia mediului. Echilibrul ecologic, protecţia mediului, să laşi şi generaţiilor următoare ceea ce ai primit. Noi spunem în felul următor: trebuie să avem o lege a minelor care să respecte directivele europene, poate să fie şi mai dură, astfel încât dacă vrem să facem exploataţii de uraniu, de aur, de orice alte elemente care generează locuri de muncă şi intru în marele joc european, ca unul dintre producătorii principali, dar trebuie, în acelaşi timp, să am cele mai dure sisteme de protecţie ale mediului, astfel încât cel care vrea să investească să nu mă păcălească. Pentru mine este important în felul următor: dacă vreau să exploatez gaze de şist, trebuie să văd care este legislaţia europeană, să văd ce s-a întâmplat în SUA şi în alte zone şi trebuie să fac în aşa fel încât cetăţeanul care în momentul respectiv dă acest pământ către o companie privată, să câştige, să ştie că pământul lui nu este afectat şi după ce se termină exploatarea pământul este folosit de el aşa cum a fost folosit şi înainte. Şi să aibă şi el un câştig. Dacă toţi cei trei actori, statul, exploatatorul privat şi cel care a închiriat pământul, toţi trei câştigă şi la final pământul arată la fel şi nu este afectată zona, atunci toată lumea câştigă. Aceasta trebuie să fie ţinta.

JB: … Sunt cam mulţi „dacă”.

VZ: Nu există. Aceşti „dacă” te obligă să creezi o legislaţie, s-o respecţi şi toţi cei trei actori să fie satisfăcuţi. Noi trebuie să creăm locuri de muncă în condiţii de sustenabilitate şi de credibilitate pentru investitori şi pentru mediul social. Pentru că locurile de muncă sunt pentru români, investitorul este străin iar beneficiarul este Statul Român. Din banii pe care îi câştigăm aici investim în Educaţie, Sănătate şi în alte zone în care nu avem cum să facem bani. La fel şi cu Roşia Montană. Eu cred că astfel de proiecte sunt benefice, dacă am sta toţi la masă. Pentru prima dată ONG-urile au venit în Parlament şi au reuşit să convingă două grupuri parlamentare şi proiectul de lege a căzut. Acum trebuie să vină la mine la Cameră, este respins la Senat, va trebui să-l resping şi eu, cum s-a întâmplat şi cu Legea minelor. Şi acolo, dvs. spuneaţi că a fost netransparent. Nu. La Senat a picat, el a venit la Cameră, s-a discutat într-o zi şi s-a luat o decizie: nu poate fi susţinut. Şi atunci l-am respins. Angajamentul Ministerului Economiei a fost: voi crea eu un proiect de lege, împreună cu actorii relevanţi şi cu organizaţiile de protecţie a mediului, astfel încât acest proiect să fie bun pentru România. Adică investitorul să vină, dar să ştie care sunt obligaţiile. Omule, investeşte în dezvoltare sustenabilă dacă vrei să investeşti în România!

JB: În ce măsură putem deveni noi independenţi energetic, în condiţiile în care resursele sunt exploatate de companii străine, iar legislaţia românească permite acestor companii să-şi valorifice produsul extras, cu condiţia plăţii acelei redevenţe?

VZ: Nu, ei vând împreună cu noi, pentru că Statul Român este partener. Are un contract de redevenţă cu Statul Român, dar şi cotă-parte din beneficiu rămâne Statului Român. Al treilea lucru, dacă eu sunt capabil, cu el împreună, atunci când extragem hidrocarburi s-o vând eu, s-o prelucrez eu în energie, să am un partenerat cu el, privat, şi după aceea s-o vând, aceasta este independenţa mea.

JB: De ce nu investeşte Statul Român în Romgaz, pentru ca această companie românească de stat să extragă resursele?

VZ: Romgaz este foarte bine apreciat.

JB: Care sunt obiectivele legislative pentru această sesiune parlamentară?

VZ: Modificarea Constituţiei, o nouă lege electorală, un nou cod de conduită pentru parlamentari, toate legile pe care Băsescu le-a întors, cele unsprezece şi o reformă zonală administrativă cu un mixt de politici economice care să genereze resurse financiare pentru proiectele de infrastructură.

JB: Care este ţinta PSD pentru europarlamentare şi de ce ar trebui să meargă românii la vot?

VZ: Românii trebuie să meargă la vot pentru că noi dăm o echipă care să ne reprezinte la Bruxelles, unde este capitala de astăzi a României. A doua capitală a României este la Bruxelles. Am fost prost reprezentaţi în ultimii ani de către cei care au fost la Putere şi la Bruxelles şi în România. Ca să fie foarte clar. Şi în Europa există un vânt de schimbare, stânga şi liberalii câştigă. Au câştigat în Olanda, liberal-democraţii conduc, alături de conservatori, în Marea Britanie, stânga conduce în Franţa, stânga este în guvern în Germania, stânga conduce în Italia, iar în statele din nord conduce tot stânga. Noi ne dorim între 13 şi 15 europarlamentari.

CARTE DE VIZITĂ VALERIU ZGONEA

Născut în 3 septembrie 1967, la Craiova

Educaţie

1985 – 1993 Institutul Naţional de Construcţii Bucureşti, facultatea de Căi Ferate drumuri şi poduri

2003 Institutul Naţional de Administraţie – INA, Program de formare specializată în administraţia publică cu durata de 1 an

2006 Colegiul Naţional de Apărare – master

2007 Colegiu Superior de Securitate Naţională – master

Activitate politică

iulie 2012 – prezent Preşedinte al Camerei Deputaţilor

2006 – 2010 – secretar al Camerei Deputaţilor

2010 – prezent – Vicepreşedinte al Partidului Social Democrat

2000 – prezent – deputat

1996 – înscris în PDSR



2Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor