Călători în timp şi spaţiu

Există totuşi oameni care reuşesc să sfideze timpul, îl fac să-şi schimbe sistemul de valori, să nu mai existe vechi, bătrân sau uzat. Există doar potenţial şi perspective, totul sub semnul unei pasiuni care nu îmbătrâneşte. Acestea într-o lume ideală…

Timpul a fost şi rămane cel mai bun instrument pentru a măsura popularitatea şi încrederea publicului larg în diverse produse scoase pe piaţă. Avînd în vedere că piaţa liberă a fost caracterizată tot timpul de o concurenţă acerbă, doar trecerea timpului hotărăşte care dintre produse sau modele au avut succes. Într-o lume contemporană în care amintirile ajung deseori să fie considerate problematice, greoaie, nostalgii inutile şi alte comparaţii de acest gen, există totuşi oameni care nu se sfiesc să îşi arate preţuirea faţă de anumite domenii care pot fi considerate cel puţin anormale de concetăţenii noştri. În această categorie ar fi probabil încadraţi cei care investesc sume uneori exorbitante în maşini ce pentru marea majoritate ar constitui pachete ideale pentru REMAT. Braşov Classic Rally reprezintă un fenomen care aduce în atenţia opiniei publice pasiunea pentru lucruri ce au sfidat trecerea timpului. Multă lume îl vede ca pe o alta baie de mulţime şi o ocazie de a mai ciupi un leu sau cele 15 minute de faimă, dar pentru organizatori şi majoritatea participanţilor simbolizează locul unde pasiuni care datează uneori de zeci de ani se pot întîlni şi materializa, fără să ţină cont de un moment mediatic efemer.

A doua editie

Braşov Clasic Rally a avut loc între 24 şi 25 iunie 2006. Conceptul este foarte simplu: 50 de împătimiţi ai automobilisticii se aliniază la start şi pornesc într-o cursă care se desfăşoară pe parcursul a 200 km. La prima vedere scepticii vor spune că nu este absolut nimic deosebit în această experienţă sau că este doar un raliu ca oricare altul. Ei bine, daţi-mi voie să le spun că nu au idee despre ce vorbesc. Nu este încă o paradă de rutină sau un eveniment gândit pentru a face publicitate organizatorilor, nici vorbă. BCR a fost locul unde am văzut oameni care se aflau acolo doar din pasiune pentru ce înseamnă automobile. Punct. Fără alte variaţii pe această temă. BCR mi-a creat un sentiment de apartenenţă, am trăit sentimentul unei caste, spuneţi-i cum vreţi dar m-am simţit printre ai mei.


Aş vrea să felicit organizatorii pentru tot ceea ce înseamnă conceptul Raliului şi pentru raliul în sine. Prima înfăţişare a concurenţilor a avut loc la ora 8:30 în Piaţa Uniirii din Braşov. Acolo ne-am văzut cu toţii pentru prima oară. Preţ de o oră Piaţa Unirii s-a umplut treptat cu automobile care de care mai spectaculoase, vorbim de Morgan, Capri, Alfetta 79, Opel Manta dar şi Beetle, M461 şi lista poate continua. La 9:30 a plecat prima maşină. Restul maşinilor au plecat pe rând la o distanţă de 2 minute una de alta. (Conceptul este foarte simplu) : un desfăşurător, un copilot şi ochii pe ceas.

Contra Cronometru
Nu ştiu dacă vă puteţi imagina cum e să goneşti prin vâltoarea unui oraş ca Braşovul, cu ochii după un semn pe care nu l-ai mai văzut până atunci, dar despre care copilotul insistă că „trebuie să fie pe-aici”. Şi bineînţeles, ochii la ceas. Am părăsit Braşovul şi ne-am îndreptat spre Cernat, unde a fost primul popas extrem de inspirat, la Muzeul Etnografic „ Haszmann Pal ”. Ce asociere bună între tradiţie autohtonă şi istorie automobilistică! În aer plutea frumos, trecutul.

Itinerar de calatorie

De acolo am luat-o pe drumuri de munte, către Lacul Sf. Ana. Ce pot să mai zic ? Viraje strânse pe drumuri de munte pe care nu le cunoşti. Şi totul a culminat cu soarele reflectându-se în Sf Ana. Din aşa ceva se fac amintirile. Am părăsit Sf Ana cu o urmă de regret (sentiment pe care l-am avut la fiecare plecare spre următoarea destinaţie).


BCR a fost alcătuit din două categorii de probe : una de viteză şi una de îndemânare pe circuit. Proba de îndemânare a avut loc pe circuitul de Karting din Târgul Secuiesc. Mai are rost să spun că nu îmi puteam dezlipi ochii de la Morgan sau de la Capri, şi că doream mai mult ca orice să văd ce pot pe pistă?

Părăsim pista de Kart, pentru a traversa Târgu Secuiesc cu destinaţia Tuşnad. Abia avem timp să admirăm o statuie din centru şi să salutăm trecătorii miraţi pe stradă.În cele din urmă am ajuns în Tuşnad . Aici, surprinzător, am trăit un sentiment foarte ciudat, dar extrem de plăcut fiind aclamaţi de către turişti şi localnici. Încă o dovadă că entuziasmul şi pasiunea sunt respectate. Cina am luat-o pe lacul Ciucaş, într-un decor aproape ireal. Nu cred că putea fi cineva încruntat pe-acolo. Era totul prea frumos.

La final

Ne-am luat rămas bun de la Tuşnad şi am pornit spre Braşov pentru a stabili câştigătorul raliului. Traseul a rămas la fel de antrenant; din păcate, la ora 12 am încununat câştigătorul raliului, lucru care a marcat şi sfârşitul competiţiei. Sunt convins ca nimeni nu a fost supărat că ratase primul loc la mustaţă. Regretul unanim era că premierea marca sfârşitul unei experienţe unice.

Poate că entuziasmul mi se datorează unei pasiuni care s-ar putea să nu fie împărtăşită de toată lumea, dar pentru mine un lucru e cert: orice lucru bun durează trei zile, din păcate Braşov Clasic Rally a durat doar două.

Cristian Gabriel Domuta (www.veteran.ro)