Fostul căpitan al multiplei campioane CSM Digi a început practicarea sportulului nu la polo, ci la înot, la vârsta de şase ani, la CS Crişul, sub îndrumarea antrenoarei Georgiana Biriş. „Locuind în apropierea ştrandului şi a Crişului, obişnuiam să merg acolo împreună cu copiii de pe strada mea, fără să ştiu să înot. Ca urmare, de teama unui posibil înec, părinţii au decis să urmez un curs de iniţiere în înot. Am ajuns să practic înotul de performanţă, timp de opt ani, la început sub bagheta antrenoarei Georgiana Biriş, «Tanti Gina», apoi, a soţilor Georgiana şi Herman Schier”, mărturiseşte Ghiţă Dunca.
În ciuda unor rezultate remarcabile ca înotător, el a decis în anul 1992 să treacă la polo. „Atmosfera care exista la secţia de polo a exercitat asupra mea ceva ce atunci poate nu puteam numi, însă astăzi știu cu certitudine că era vorba de «fascinaţie», ceva ce m-a şi convins sa renunţ la înot şi să continui doar cu polo-ul”, afirmă Dunca. Prima performanţă în sportul cu mingea pe apă a fost cucerirea titlului de campion naţional cu echipa Crişul în 1993 (antrenor Dorin Sava). A fost doar începutul unului lung şir de titluri şi rezultate remarcabile. În acelaşi an, la vârsta de doar 14 ani, a debutat la echipa de seniori, antrenată de Eugen Băjenaru. „Mă simţeam atunci ca un puiuţ într-o arenă de gladiatori, alături de legendele de atunci ale poloului orădean – Cornel Gordan, Fejer Ivan, Mihai Rada”, spune el.
Carieră prodigioasă
Primul titlu de campion al României datează din 2007, sub bagheta antrenorului Cornel Gordan, urmat în sezonul următor de cel de.al doilea, după care a plecat la PAOK Salonic, apoi la Ferencváros şi DVSE Debrecen. În 2011, Dunca a revenit la CSM Oradea, cu care a mai câştigat patru titluri de campion şi trei Cupe ale României.
La vârsta de 19 ani a fost convocat pentru prima dată la reprezentativa de seniori, după ce evoluase la toate loturile naţionale de juniori. A disputat nu mai puţin de 166 de meciuri pentru naţionala României, în perioada 1998-2009), cu care a participat la trei Campionate Europene (Belgrad 2006 – locul 4, Malaga 2008 – locul 9, Roma 2009 – locul 8), două Campionate Mondiale (Montreal 2005 – locul 5, Melbourne 2007 – locul 10) şi la un turneu final al Cupei Mondiale (Berlin 2007 – locul 8).
„Cea mai frumoasă etapă a fost cea a «erei Vlad Hagiu», în care am obţinut cele mai bune rezultate ale echipei naţionale din ultimii câţiva zeci de ani, locul 4 la Campionatul European şi locul 5 la Campionatul Mondial. M-am simţit mereu privilegiat pentru că am avut această şansă, care, până la urmă, m-a şi definit ca jucător”, a conchis Gheorghe Dunca.
Citiți principiile noastre de moderare aici!