Ce se intampla in creierul nostru

Sandra Aamodt si Sam Wang au luat fiecare poveste legata de creier si au incercat sa o demonteze, din contra, sa o confirme, dupa cum arata Evenimentul Zilei in pagina electronica.

Astfel, cei doi neurochirurgi arata ca, intr-adevar, cascatul este o actiune prin care plamanii si creierul se oxigeneaza mai bine, nefiind un semn al oboselii ci facandu-ne, astfel, mai alerti. Cascatul este contagios, dar numai in randul oamenilor, insa capacitatea de a recunoaste un cascat apartine si animalelor. De exemplu, cainii latra ca raspuns la situatiile stresante.

De asemenea, ei au demonstrat ca nu te poti gadila singur, indiferent cat de tare te gadili atunci cand te atinge altcineva. Tocmai de aceea, atunci cand doctorul examineaza un om care se gadila, aseza mainile pacientului peste ale sale.

Explicatia stiintifica este ca nu ne concentram decat asupra lumii din exteriorul nostru pentru a impiedica anumite semnale din afara sa se amestece cu cele generate de noi insine.

Sandra Aamodt si Sam Wang mai spun ca si faptul ca mai degraba poti sa joci sah decat sa te uiti direct la fotograf. Cand informaticienii au incercat sa scrie programe care sa imite capacitatile umane, le-a fost mult mai usor sa le determine sa realizeze operatiuni logice si matematice (ca cele din jocul de sah), decat sa isi dea seama ce vad intr-o imagine.

Acest fapt se intampla deoarece capacitatea de a distinge detalii tine de puterea de concentrare si de limpezimea cu care fiecare individ distinge ambiguitatile.

Un alt adevar prezentat de cai doi este acela ca melodiile enervante sunt greu de uitat, acest lucru intamplandu-se din vina creierului care are capacitatea de a-si aminti diferite secvente.

Avem nevoie zilnic de memorie secventaila, de la a ne semna, prepararea cafelei, pana la drumul spre casa. Aceasta capacitate a creierului de a-si aminti diferite detalii face posibila viata de zi cu zi.

Daca ai auzit o melodie enervanta, creierul tau o poate asocia cu anumite secvente. Aceste secvente se repeta si, cu cat nevoia de a uita melodia creste, cu atat mai des ea iti revine in minte.

Ce nu e adevarat, insa, este credinta ca oamenii isi folosesc numai 10% din creier, insa, de fapt, ne folosim zilnic creierul la intreaga sa capacitate.

De asemenea, nu este adevarat ca nevazatorii aud mai bine. Testele arata ca nevazatorii nu au o capacitate mai mare de a detecta sunetele mai slabe ca intensitate. Insa ei au o memorie mai buna, din moment ce se pot baza pe viziunea in spatiu, care este responsabila cu transmiterea de informatii despre mediul inconjurator.

Nici faptul ca un creier mai mare te face mai destept nu este adevarat. Astfel, marimea creierului lui Einstein nu era cu nimic diferita de cea a unui om obisnuit.

Cu toate acestea, cerectatorii sugereza ca inteligenta ar putea fi conferita de forma sinapselor. Sinapsele cresc si se micsoreaza in timpul copilariei si al adolescentei, modificarile care se produc putand afecta inteligenta.