Ambasadorul Vladimir Cijov a spus ca Rusia nu se grabeste sa inceapa discutiile pentru un nou parteneriat strategic, dupa ce a asteptat 18 luni ca cele 27 de state membre UE sa ajunga la un acord pentru un mandat de negocieri.
“Daca Uniunea Europeana are nevoie de timp pentru a se maturiza, asa cum in mod evident are, atunci asa sa fie”, a declarat Cijov.
“Am prefera sa evitam ca acest proces de negociere sa fie luat ostatic de unele interese ale statelor membre care vor sa isi urmeze propria lor agenda, care nu are nimic de-a face cu relatiile UE-Rusia” a mai adaugat el.
Varsovia si Vilnius si-au exercitat dreptul de veto fata de lansarea discutiilor in 2006, din cauza unui embargou rus asupra carnii si altor produse alimentare provenind din Polonia, respectiv in urma suspendarii livrarilor de petrol rus catre o rafinarie lituaniana vanduta unei companii poloneze.
Dupa ce Moscova a ridicat embargoul pe produsele de carne, Varosovia a anuntat ca este dispusa sa renunte la blocarea discutiilor.
Diplomatii europeni spera ca si Vilnius sa renunte la veto in cursul lunii aprilie, dupa ce statele membre au adoptat o declaratie privind mandatul de negociere, in care si-au exprimat ingrijorarile fata de securitatea energetica.
Ministrii de externe ai UE urmeaza sa adopte un mandat de negociere in 28 aprilie, iar discutiile ar putea fi lansate la summitul UE-Rusia din Siberia, din 26 – 27 iunie, primul la care va participa Medvdev in calitate de presedinte, au declarat surse diplomatice.
UE vrea ca noul acord sa acopere toate aspectele relatiilor dintre Rusia si Bruxelles, inclusiv comertul, energia, imigratia, drepturile omului si cooperarea politica.
Rusia este cel mai mare furnizor de energie al UE, asigurandu-i un sfert din necesarul de gaz. Bruxelles-ul urmareste sa foloseasca negocierile pentru a deschide reteaua de transport de gaz a Moscovei pentru terte parti, reducand monopolul Gazprom.
Trimite articolul
XPoate sa astepte Rusia mult si bine ca n-o costa nimic, oricum ambasadorul asta rus uita o chestie simpla: deciziile in U.E. se iau in unanimitate mai ales cele ce privesc politica externa, asa ca daca o tara se opune e ghinion curat.