Zilele vor avea 25 de ore în viitorul apropiat

Aceeasi opinie apare si intr-un studiu realizat de catre savantii germani, studiu publicat in jurnalul Suddeutsche Zeitung, in care cercetatorii ofera o posibila explicatie a misteriosului fenomen. Acestia sustin ca Luna este principala vinovata de incetinirea Terrei datorita atractiei gravitationale pe care o exercita asupra acesteia.

Gravitatia lunii este aceea care determina formarea mareelor, valurilor permanente din oceane dar si a valurilor din interiorul scoartei terestre. Din aceasta cauza, privit din spatiu, Pamantul ar parea o planeta care tremura, subliniaza cercetatorii germani. Acesta este si motivul care, in acceptiunea lor, duce la reducerea vitezei miscarii de rotatie a Terrei.

„Imaginati-va ca Pamantul ar fi un patinator care pentru a-si incetini viteza intinde mainile pe langa corp. Acelasi lucru se intampla si in cazul planetei noastre din cauza valurilor si a miscarilor scoartei terestre. De aceea, in viitor zilele vor avea 25 de ore”, declara Richard Stephenson, cercetator la Universitatea din Durham, pentru Journal for the History of Astronomy.

Conform acestuia, in urma cu 530 de milioane de ani, atunci cand proto-animalele populau pamantul, o zi nu avea mai mult de 21 de ore; pentru ca in era dinozaurilor, acum circa 100 de milioane de ani, sa nu fie decat 23 de ore intr-o singura zi.

Acest fapt poate fi demonstrat studiind sedimentele formate de corali de-a lungul milioanelor de ani, subliniaza Stephenson. Cercetatorul britanic sustine ca acestia functioneaza asemeni unui veritabil calendar natural, formand anual noi straturi de sedimente, a caror grosime si densitate se diferentiaza in functie de anotimpuri.

Studiind straturile sedimentare, geofizicienii au reusit sa reconstituie durata scursa intre anotimpuri de-a lungul milioanelor de ani. Astfel, daca in urma cu 530 de milioane de ani viteza de rotatie a Terrei in jurul Soarelui era egala cu cea din zilele noastre, nu acelasi lucru se poate spune si despre viteza de rotatie a Pamantului in jurul propriei axe, care era mult mai rapida decat in prezent. Richard Stephenson sustine ca daca numarul de ore al unui an a ramas constant de-a lungul timpului, numarul de zile a scazut direct proportional cu trecerea timpului. Conform teoriei oamenilor de stiiinta britanici, numarul de zile dintr-un an de acum 530 de milioane de ani era de 420.

Concluzia socanta a studiului realizat la Universitatea din Durham este confirmata si de inregistrarile eclipselor lunare sau solare, realizate de oameni in ultimele trei milenii. Analizand sursele babiloniene, chinezesti si europene care au redat in detaliu astfel de evenimente, cercetatorii au putut stabili cu exactitate pozitia Soarelui in ultimii aproximativ 2700 de ani. Iar rezultatul a fost unul pe masura banuielilor : o zi in anticul Babilon era mai scurta decat in prezent cu patru sutimi de secunda.

Masuratorile executate prin intermediul satelitilor confirma si ele teoria oamenilor de stiinta britanici ; aceea ca Pamantul isi incetineste miscarea de rotatie in jurul propriei axe desi, aceleasi masuratori au demonstrat si faptul ca anumite evenimente pot grabi aceasta miscare.

Cel mai elocvent exemplu este anul 2004, an in care cutremurul produs in zona insulei Sumatra, precum si devastatorul tsunami care i-a urmat, au dus la scurtarea acelei zile cu 1/8 milioane parti dintr-o secunda.

Conform International Earth Rotation and Reference Systems Service (IERS), cea mai scurta zi din ultimii 100 de ani a fost cea din 13 iulie 2003. Aceasta zi a fost mai scurta decat una normala cu 0, 015 secunde.