11 luni de la integrarea in UE

Respecţi regulile, nimeni nu are nimic să îţi reproşeze. Intrarea României şi a Bulgariei în Uniunea Europeană a dus la extinderea organizaţiei de la Atlantic la Marea Baltică în vest şi nord şi la Marea Neagră în sud-est, iar populaţia ajunge la aproape o jumatate de miliard. Însa cele două ţări aduc doar 1% din producţia economică, motiv pentru care cele două ţări se tem să nu devină doar pieţe de desfacere pentru produsele din Uniune.

Privatizările trezesc suspiciunea oficialilor europeni
În cele 11 luni de la aderare, România a continuat să primească reproşuri. Ce e drept, nu la fel de vehemente ca înainte de 2007. Europa are semne de întrebare în legătură cu privatizările Automobile Craiova, Tractorul Braşov şi Petrotub. Bruxellesul suspectează că în spatele celor trei privatizări s-ar afla ajutoare de stat mascate, de existenţa cărora Comisia Europeană nu a fost informată pentru a-şi da avizul.

Cu clauza de salvgardare deasupra capului
Lămuriri sunt aşteptate în continuare şi în legatură cu taxa de prima înmatriculare, introdusă de autorităţile de la Bucureşti şi considerată neconformă cu normele europene pentru că ar discrimina maşinile de mâna a doua de export. Un alt reproş este legat de gradul mic de absorbţie a fondurilor comunitare. Chiar şi acum există riscul activării clauzei de salvgardare pe agricultură, caz în care România pierde finanţări de aproximativ 100 de milioane de euro.

O decizie de la Comisia Europeană privind clauza de salvgardare va veni abia la jumătatea lunii decembrie. Până atunci, România trebuie să acrediteze Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură. Bruxellesul a apreciat măsurile luate pentru controlul banilor, dar a considerat că mai este nevoie de îmbunătăţirea sistemului informatic.

În ţările membre UE a apărut o nouă problemă: IMIGRANŢII ROMÂNI
În afară de asta, România se confruntă şi cu problema imigranţilor. Anul 2007 a început cu atacurile din presa britanică legate de numărul mare de imigranţi, iar acum tensunile au atins cote maxime în Italia. Ce e drept, Parlamentul European a adoptat o rezolutie împotriva decretului italian de expulzare a “imigranţilor consideraţi periculoşi pentru siguranţa naţională.

Conform acestui act, care are valoare de recomandare pentru Comisia Europeană, decretul italian trebuie modificat pentru a se încadra în regulile europene privitoare la libera circulaţie a persoanelor. Rezoluţia recomandă o monitorizare permanentă din partea Comisiei Europene a modalităţii în care se aplica decretele de expulzare din Italia. Va exista şi o comisie de control a parlamentului, care va face o supraveghere paralelă.

Oficialii de la Roma vor accepta probabil rezoluţia europeană, dar între timp sentimentele de xenofobie nu au fost înlaturate. Chiar ministrul de Interne italian, Giuliano Amato, spunea că sentimentele anti-româneşti au crescut din cauza infractorilor de origine română. Datele statistice anuntaţe de Roma arată că în primele 7 luni ale acestui an 11.000 din cele 29.000 de furturi comise in Italia au fost făcute de români. Iar cifrele se referă doar la perioada de când România a devenit membru al Uniunii Europene.

Emigrarea masivă creează probleme şi în ţară, unde se simte lipsa forţei de muncă specializată.

UE – cu biciul pe lupta anticorupţie şi reforma în justiţie
Pe lângă subiectele nou apărute la Bucureşti, rămân în discuţie şi cele pe care Bruxellesul le semnalează de ani buni. Printre acestea, lupta împotriva corupţiei şi reformarea sistemului juridic. În raportul dat publicităţii la şase luni după aderare, Comisia Europeană menţionează că România a continuat să facă progrese în ceea ce priveşte remedierea slăbiciunilor care ar putea împiedica aplicarea eficientă a legislaţiei, politicilor şi programelor europene.

Este necesar mai mult timp pentru a demonstra că progresele legislative importante sunt traduse prin rezultate în domeniile-cheie. Este nevoie în special de accelerarea eforturilor de realizare a reformei sistemului judiciar şi de luptă împotriva corupţiei.

Viaţa politică din Bucureşti, sub lupa Bruxellesului
Bruxellesul urmăreşte cu atenţie şi viaţa politică de la Bucureşti. Chiar dacă în general declaraţiile făcute de politicienii europeni sunt destul de reţinute, asta nu înseamnă că aceştia nu sunt îngrijoraţi. Comisarul european Leonard Orban declara recent că există chiar o “îngrijorare serioasă” cu privire la disputele dintre diferitele instituţii implicate în domeniul justiţiei, dispute care afectează angajamentele pe care partea română şi le-a asumat faţă de Uniunea Europeană.

“Ştiu despre tensiunile dintre Preşedinte şi Premier şi cred că este păcat că ele au dominat scena politică din România. Nu pot să înţeleg aceste tensiuni, pentru că nu pot să ţnteleg cum un preşedinte îşi poate ataca propriul guvern iar şi iar şi iar. Este o situaţie ciudată” a declarat Annemie Neyts, reprezentanta grupului ALDE (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor din Europa).

La 11 luni după aderarea celor două ţări, ramân speranţele că primirea lor în Uniune va fi un succes. Comisarul pentru Justiţie, Franco Frattini, declara recent că dacă ar fi puse în balanţă motivele de îngrijorare cu cele de satisfacţie, atunci elementele pozitive ar predomina. Acum, după ce şocul iniţial a trecut, Bucureştiul şi Sofia trebuie să încerce să îşi construiască un rol în arhitectura europeană.

La 11 luni după aderare, România şi Bulgaria sunt tot cele mai sărace din UE
Deocamdată însă, cele două ţări rămân cele mai sarace ale Uniunii, iar salariile plătite reflectă această situaţie. Cu doar 114 euro şi respectiv 92 de euro pe lună, românii şi bulgarii se situează pe ultimele locuri în topul salariilor minime europene. La polul opus sunt luxemburghezii, care au un venit minim de peste 1.500 de euro. Potrivit Eurostat, salariul minim din România are cea mai mică putere de cumpărare din UE.

Bulgarii în schimb, deşi au un salariu mai mic, au o putere mai mare deoarece preţurile din ţara lor sunt mai mici. Economia românească a avut o evoluţie bună anul acesta, dar ritmul de creştere ar putea fi mai mic decât cel prognozat. Inflaţia însă va depasi semnificativ cota estimată iniţial.

În alte domenii stăm însă mai bine. România a înregistrat în cel de-al treilea trimestru din 2007 o creştere de 37,5% a producţiei în sectorul construcţiilor, comparativ cu perioada similară a anului trecut, cea mai mare dintre ţările europene, fiind urmată de Bulgaria cu 30% şi Slovenia cu 17% potrivit datelor Eurostat.

Exista şi domenii unde ne situăm pe primele locuri, dar din păcate cel mai des este vorba despre clasamente negative. De exemplu, firmele de la noi plătesc nu mai puţin de 96 de taxe şi impozite, de două ori mai mult decât în Polonia sau Slovacia, ceea ce ne aşeaza pe primul loc în Europa şi pe patru în întreaga lume. Un alt clasament trist, unde din nou România este pe locul întâi, este cel al lipsei siguranţei rutiere. În acest clasament suntem urmaţi de irlandezi, lituanieni, unguri, bulgari şi estonieni.