Declaratie de independenta la Justitie

“Sunt constient de importanta remedierii unor deficiente aparute in procesul reformei, cu atat mai mult cu cat acestea ne-au fost semnalate in cadrul mecanismului de cooperare-verificare. Mesajul pe care inteleg sa-l transmit Comisiei Europene este unul de totala deschidere si cooperare si asigur partenerii nostri europeni de determinarea mea pentru atingerea obiectivelor asumate”, a declarat el.

Catalin Predoiu a subliniat ca este un ministru independent politic si, din aceasta pozitie, va acorda o atentie speciala garantarii independentei actului de justitie si apararea acestuia de orice ingerinte politice neconstitutionale.

A cerut partidelor politice sa sprijine continuarea si accelerarea reformelor in justitie si pentru combaterea coruptiei, prin discutarea si convenirea acelor solutii care sa permita trecerea prin Parlament a legilor reformei.

Dupa ce a aruncat manusa clasei politice, Predoiu si-a marcat fara echivoc separarea de ea. Ministrul a explicat ca in 1991 s-a inscris in PNL-Aripa Tanara, insa in 1993 formatiunea si-a incetat activitatea, asa ca el nu este membru al niciunui partid.

Asta dupa ce Crin Antonescu declara sambata ca ministrul Justitiei este membru PNL din 1991.

Am ascultat asadar discursul, sobru, concis si coerent al unui technocrat, care-si afirma fara echivoc, dintr-un bun inceput, statutul apolitic, asumandu-si, implicit, riscul de a fi lipsit de sprijin politic.

In acest context, invocarea deficientelor reformei in justitie ca si deschiderea catre Comisia Europeana nu pot fi decat incurajatoare.
Pentru cine insa?

Schimbarea la fata

Conducerea liberala s-a intrunit luni pentru prima data dupa numirea fulger a lui Catalin Predoiu si dupa declaratia ferma de independenta a acestuia. Greu de crezut ca liberalii “duri” au fost fericiti dupa discursul noului ministru si ca nu l-au tras la raspundere pe premier pentru actul sau de independenta.

Repetarea modelului Macovei la Justitie, tocmai in campanie electorala si in momentul in care sunt asediati cu dosare de coruptie, ar putea sa nu fie exact ce-si doresc. Si ca un blestem, acest ministru este, teoretic, din ograda lor.

Aparentele au fost salvate insa. Oricat sange a curs la sedinta, el nu s-a scurs pe sub usile inchise. In schimb, premierul a aparut zambitor anuntand declansarea unei campanii antibirocratie. Pare o runda castigata de Tariceanu. O runda a la Pirus insa.

Practic, prin felul in care l-a numit pe Predoiu, premierul si-a formulat propria declaratie de independenta. Nu a incalcat cu nimic legea, insa ofensa adusa unei parti din BPN-ul liberal, care s-a trezit cu un nou ministru peste noapte si poate chiar impotriva vointei sale, va fi probabil extrem de scump platita.

Doar oare mai are el ceva de pierdut? Stie ca aripa Orban – Nicolai – Antonescu ii vrea gatul. Stie ca nu i-au sarit inca la beregata doar pentru ca nu se indura sa paraseasca guvernarea, dar o vor face imediat dupa plecarea de la Palatul Victoria.

Motivul in plus pe care-l da acum pentru adversitatea lor nu schimba fundamental datele problemei. Are insa ceva de castigat? Multa imagine interna si externa. Numirea unui independent la Justitie, cu pretul infruntarii propriului partid, este un act de curaj care nu are acum sa treaca neobservat. Este ca un fel de schimbare la fata.

Calin Popescu Tariceanu stie ca dupa plecarea de la guvernare va fi impins la limita desertului politic. Va avea atunci nevoie de argumente in fata opiniei publice, iar aceste ultime miscari i le pot oferi. Mizeriile care il asteapta vor fi percepute ca un pret pe care il plateste pentru ca a aparat cu orice chip unele principii, iar in politica victimizarea face minuni.