Iată cum au ajuns hipermarketurile să facă legea preţurilor în România şi ce se găseşte în mâncarea pe care o ducem acasă. Scandalul declanşat de unii producători nu este sută la sută românesc. Autorităţile de la Bruxelles încearcă să pună capăt politicii de forţă a marilor magazine din toată Europa.
Laptele, ouăle, carnea de pui, salamul de porc sau vinul sunt doar câteva dintre produsele aparent ieftine de pe piaţa românească. Impresia este însă greşită, indusă de mesajele publicitare cu care hipermarketurile îşi bombardează clienţii. Doar un grup restrâns ştie că, de fapt, aşa-zisele „preţuri mici” de pe rafturi sunt de câteva ori mai mari decât la producători.
Unii producători, sătui de politica dură a hipermarketurilor, au decis să rupă tăcerea şi spun că românii sunt obligaţi să suporte taxele impuse de marile magazine furnizorilor. Altfel spus, producătorii se plâng că hipermarketurile le impun tot felul de condiţii pentru a-i lăsa să-şi vândă marfa. Una ar fi ca furnizorii să nu vândă unor magazine de cartier mai ieftin decât preţul agreat de hipermarketuri.
Încălcarea înţelegerii cu marile lanţuri l-ar putea arunca pe producător de pe raft. Şi pentru a nu pierde locul pe piaţă, producătorul este obligat să includă în preţ taxe şi comisioane care nu reflectă calitatea, ci doar rotunjesc profiturile marilor magazine.
Cornelia Vârban, responsabil la un magazin mic, spune că „indiferent de cantitatea pe care o cumpărăm, preţul este acelaşi. Noi nu putem negocia cu ei la preţ”. Producătorii se plâng că li se impun, prin contract, taxe care pot ajunge şi la 40% din valoarea contractelor.
De fapt, spun producătorii, când românul plăteşte pentru un salam, un litru de lapte sau 10 ouă, plăteşte şi pentru locul pe care produsul îl ocupă pe raft. Mai sus, mai jos, la nivelul ochiului, la capăt de rând. Şi, pe lângă preţul unui salam, mai plăteşte şi pentru aniversări. Mai clar, premiile pentru tombole sunt asigurate nu din banii hipermarketului, ci din ai producătorilor.
Cine nu are reţea proprie de distribuţie şi depinde aproape exclusiv de hipermarket este obligat să introducă mare parte din costuri în preţul de pe raft. Sau iese din afacere. Cosmin Păuleţ, poducător de vin, povesteşte că a ieşit „dintr-una dintre cele mai mari reţele, pentru că au condiţii foarte mari. Colaborarea cu aceste reţele ar însemna să creşti preţul produsului sau să faci rabat de la calitate”.
Unii producători mai susţin că, prin politica de forţă în achiziţii, hipermarketurile nu doar scumpesc artificial mărfurile, ci îşi şi privează cumpărătorii de o parte dintre mărfurile favorite.
Hipermarketurile fac legea preţurilor în România
Reactualizat la:
Plătim cât nu face pentru alimentele pe care le cumpărăm din hipermarketuri. Politica marilor magazine, de a-şi muta costurile pe spinarea producătorilor, scumpeşte produsele şi le scade calitatea, susţin chiar producătorii.
Trimite articolul
X
powered by
Surfing Waves
România
Recunoașterea calificărilor medicale obținute în Regatul Unit ar putea deveni mai simplă, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență publicat de Ministerul Sănătății.
Cultură
Albumul bluesman-ului orădean, înscris în procesul de evaluare pentru cea de-a 69-a ediție a Premiilor Grammy, vine în același moment cu un concert-eveniment la Opera Națională București.
BIHON Ştirile judeţului Bihor
În comuna Sânmartin se va extinde producția proprie de energie electrică, după ce primul parc fotovoltaic, construit în satul Cordău, a început să reducă facturile administrației locale.
1
Economic
Instituțiile publice din România ar putea beneficia de verificări suplimentare de securitate cibernetică, iar persoanele care descoperă vulnerabilități în sistemele informatice ale statului ar putea primi recompense financiare.
1
BIHON Ştirile judeţului Bihor
Cei doi bărbați implicați în vara acestui an într-o tâlhărie petrecută pe bulevardul Dacia, din Oradea, au fost condamnați în mod diferit de către instanța de judecată.
Citiți principiile noastre de moderare aici!