De la cărţi, monede, brichete, farfurii şi linguri, până la ciocane sau fiare de călcat. “Cel mai greu obiect pe care l-am ridicat a fost televizorul, care cântăreşte 26 de kilograme”, ne-a spus omul-magnet, pe care reporterii Click! l-au vizitat acasă.
Povestea lui Aurel Răileanu (40 de ani) a început în anul 2001. “Într-o dimineaţă, imediat după ce m-am trezit, am observat că lanţul de la gât era rupt. Bun, mi-am zis, dar de ce stă lipit de mine şi nu cade? Eu ştiam că doar mama are astfel de capacităţi, nu şi eu! Aşa că am încercat să văd dacă pot atrage şi alte obiecte, mai mari şi mai grele. De atunci lipesc pe mine orice: farfurii, linguri, cuţite, cărţi, agrafe… tot ce se nimereşte. O fac mai mult ca să mă distrez”, ne-a povestit Aurel în timp ce încerca să lipească de corp trei fiare de călcat.
Magnetismul puternic pe care îl posedă este accentuat la baza gâtului. Energia se răsfrânge apoi asupra pieptului, braţelor, spatelui şi frunţii. Aurel ne-a demonstrat aceste lucruri lipind de piept şi braţe, în faţa noastră, pe rând, un set de 12 linguri, trei fiare de călcat, două farfurii plate, un dicţionar al limbii române şi o tablă de şah.
Aurel Răileanu ne-a povestit că, pentru a lipi un obiect de corp trebuie să-l susţină câteva secunde cu mâna iar apoi să-i dea drumul. În tot acest timp bărbatul nu simte nici o senzaţie aparte. “Nu simt furnicături în locul respectiv şi nu am nici o senzaţie de căldură. Nu mă resimt după un astfel de experiment, nu obosesc, nu sunt slăbit”.
Aurel nu poate să-şi explice fenomenul şi nici nu prea este interesat. “Nici specialiştii în domeniu nu au reuşit să-şi explice ce se petrece cu mine. Înainte de a intra în Cartea Recordurilor am fost supus unor teste care nu au evidenţiat nimic în neregulă. Primul test a fost efectuat de un mare profesor universitar, domnul Russel Cowburn, de la Imperial College London, care a apropiat de corpul meu o busolă încercând să vadă dacă acul aparatului va indica greşit punctele cardinale. Dar nu s-a întâmplat nimic.
Apoi a apropiat, la numai câţiva centimetri de piele, un magnet. Profesorul a urmărit dacă magnetul respectiv este sau nu atras de trupul meu. Din nou, nici un rezultat. Un alt test pe care mi l-au făcut a fost măsurarea magnetismului corpului cu un aparat în formă de baghetă. Nici de această dată nu s-a înregistrat ceva spectaculos”.
Şi-a lipit de corp un televizor de 26 de kilograme
“Pot lipi orice obiect, indiferent de greutate sau mărime. De exemplu, am ridicat de foarte multe ori un televizor care cântăreşte 26 de kilograme. E adevărat, m-a durut coloana, dar l-am ridicat!”, ne-a povestit Aurel. Bărbatul păstrează, mândru, fotografiile care atestă această performanţă a sa, realizată în urmă cu şase ani. Televizorul de 26 de kilograme reprezintă aproape jumătate din greutatea lui Aurel, care cântăreşte doar 60 de kilograme.
Aurel lucrează ca fizioterapeut
Un om absolut obişnuit, despre care, dacă-l întâlneşti întâmplător pe stradă, n-ai bănui ce capacităţi are. Aurel Răileanu, românul care a intrat în Cartea Recordurilor, lucrează în prezent ca fizioterapeut, la un cabinet de specialitate. “Duc o viaţă absolut normală”, mărturiseşte bărbatul de 40 de ani, care locuieşte împreună cu mama lui. Deocamdată, nu are nici un plan concret pentru viitor. “Văzând şi făcând”, spune, zâmbind, Aurel.
10 minute cu 61 de agrafe lipite de faţă
Aurel a primit o diplomă, un certificat şi un volum al Cărţii Recordurilor pe anul 2008. “La anul voi apărea şi eu în paginile acestei cărţi”, ne spune, mândru, bărbatul. La sediul Guinness Book, Aurel Răileanu a ajuns îndrumat de o ziaristă de la cotidianul The Sun.
“Totul a început cu o scrisoare pe care am trimis-o la ziarul The Sun. Le-am povestit despre mine, iar apoi câţiva ziarişti au venit să mă viziteze în România. După scurt timp de la vizita lor, am fost chemat la Londra pentru un alt interviu şi nişte şedinţe foto. Asta se petrecea anul trecut, în octombrie. Unul dintre ziarişti a venit cu ideea de a mă prezenta oficialilor Cărţii Recordurilor şi uite aşa am ajuns la sediul Guinness Book! Am fost invitat într-o sală unde am discutat cu câţiva specialişti şi am făcut demonstraţii în faţa mai multor fotografi.
La sfârşit, oficialii Cărţii Recordurilor au fost obligaţi să recunoască faptul că aşa ceva nu mai văzuseră niciodată. Pentru a înregistra un record mondial mi s-a propus să lipesc pe faţă cât mai multe agrafe de birou. Am ajuns la un număr de 61 de agrafe pe care le-am ţinut pe faţă mai mult de zece minute”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!