“Mulţi membri ai Parlamentului cred că părăsirea Uniunii Europene ar fi o catastrofă pentru Marea Britanie şi vor fi tentataţi să blocheze rezultatului referendumului”, notează editorialistul Matthew Parris, în cotidianul britanic The Times.
Doar “circa 160 dintre cei 650 de parlamentari aleşi în 2015 vor ieşirea Marii Britanii din UE. Majoritatea membrilor Camerei Comunelor cred că ieşirea din UE ar fi o eroare. Mulţi cred că ar fi o eroare foarte gravă, iar cei care cred că ar fi o catastrofă nu sunt puţini. În acest context, experimentul nostru privind democraţia directă tinde să se lovească de tradiţia democraţiei reprezentative ca un asteroid gigant de Lună”, subliniază editorialistul The Times.
Teoretic, membrii Parlamentului britanic ar putea bloca ieşirea Marii Britanii din UE, dat fiind că aplicarea rezultatului referendumului nu este obligatorie din punct de vedere legal. Totuşi, este puţin probabil ca membrii Parlamentului să nu ţină cont de votul cetăţenilor, pentru că ar risca pierderea următoarelor alegeri legislative. Însă, pentru evitarea problemelor de legitimitate electorală, Marea Britanie ar putea organiza în 2017 alegeri parlamentare anticipate. Referendumul din 23 iunie nu are caracter obligatoriu din punct de vedere decizional, iar Parlamentul va trebui să adopte o serie de modificări legislative care ar permite ieşirea ţării din UE. Acordul de ieşire a Marii Britanii din UE va trebui ratificat de Parlament. Un vot împotrivă în Camera Lorzilor ori în Camera Comunelor ar bloca ieşirea din comunitatea europeană.
Există indicii că nici măcar liderii politici eurosceptici de la Londra nu vor neapărat ieşirea din Uniunea Europeană, ci mai degrabă reconfigurarea relaţiei Marii Britanii cu Blocul comunitar. “După anunţarea rezultatului referendumului, o declaraţie esenţială lipseşte: notificarea oficială adresată Uniunii Europene că Marea Britanie vrea să iasă din organizaţie, un pas automat care ar deschide calea negocierilor”, comentează publicaţia online The Intercept.
Boris Johnson, unul dintre liderii grupului care a pledat pentru abandonarea Blocului comunitar, a temperat vineri tonul, spunând că Marea Britanie nu trebuie să se grăbească să părăsească UE. “Este esenţial să subliniem că nu este nevoie să ne grăbim” să părăsim UE, a spus, aparent surprinzător, Boris Johnson.
Dat fiind că mandatul popular a fost sintetizat într-o sintagmă simplă – «ieşirea din UE» – , ar părea bizar că Boris Johnson, care ar putea deveni prim-ministru, nu a făcut nicio referire la cel mai rapid mod de a iniţia procedura ieşirii din UE prin activarea imediată a Articolului 50. Aparent paradoxal, Boris Johnson a spus altceva: “Nu este necesar să activăm Articolul 50”.
“Motivul ar putea fi că Boris Johnson are în minte cu totul altceva: ajungerea prin negocieri la un compromis care să permită Marii Britanii să menţină pentru cetăţeni şi companii majoritatea avantajelor apartenenţei la UE dar care să satisfacă dorinţa populară în sensul reducerii responsabilităţilor şi costurilor apartenenţei la comunitatea europeană”, explică The Intercept.
În acest context, este necesar să ne amintim că Boris Johnson a sugerat în februarie, când a început să coordoneze campania pentru ieşirea din UE, că un vot în favoarea Brexit poate fi un instrument pentru a negocia nu neapărat părăsirea definitivă a Blocului comunitar, ci obţinerea unei noi relaţii, extrem de speciale, a Marii Britanii cu Uniunea Europeană. “Există o singură modalitate de a obţine schimbările de care avem nevoie, printr-un vot în favoarea ieşirii din UE, deoarece întreaga istorie a Uniunii Europene arată că liderii UE ascultă cu adevărat ce vrea populaţia doar când li se spune «nu». A venit vremea să încercăm să obţinem o nouă relaţie, prin care să reuşim să evităm aproape toate elementele supranaţionale”, afirma Boris Johnson în februarie.
Franţa şi Germania somează Marea Britanie să părăsească urgent Uniunea Europeană / Mişcarea pro-Brexit respinge ieşirea urgentă din UE
Guvernele din Franţa şi Germania au somat, sâmbătă, Marea Britanie să stabilească urgent când părăseşte Uniunea Europeană, iar un oficial francez a argumentat că va deveni logic că zona financiară a Londrei nu mai poate găzdui instituţii UE.
Negocierile (pentru ieşirea Marii Britanii din UE – n.red.) trebuie să se desfăşoare rapid”, a declarat Jean-Marc Ayrault, ministrul francez de Externe, citat de site-ul agenţiei Reuters.
“Cele 27 de state membre UE trebuie să fixeze o dată clară pentru încheierea acestui episod. Trebuie să dăm un nou sens Europei, altfel vidul va fi umplut de populism”, a adăugat Ayrault.
Şeful diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier, a fost puţin mai moderat, explicând că esenţial este să fie păstrat “proiectul libertăţii şi stabilităţii” construit de Germania, Franţa, Italia, Olanda, Belgia şi Luxemburg.
Sursa: Mediafax.ro
Citiți principiile noastre de moderare aici!