Romania sau Ucraina? Ultima batalie pentru Insula Serpilor

Statul roman se pregateste sa afle, cel tarziu in aprilie 2009, cat a castigat din cei 12.000 de km patrati ai zonei de disputa si resursele energetice aferente, dupa mai bine de patru ani de proces cu Ucraina la Curtea de la Haga.

Curtea Internationala de Justitie a anuntat in cursul acestei saptamani, mai exact pe 24 iulie, ca o noua etapa a procesului privind delimitarea maritima in Marea Neagra dintre Ucraina si Romania, si anume etapa pledoariilor orale, se va desfasura in perioada 2-19 septembrie la Palatul Pacii de la Haga, arata NewsIn, duminica, intr-un amplu material pe tema disputei dintre Romania si Ucraina.

Incepand cu data de 19 septembrie Curtea va delibera timp de trei pana la sase luni. In consecinta, cel tarziu in aprilie 2009, la patru ani si jumatate de la inceperea procesului, Romania va sti care este deznodamantul acestui caz ale carui castiguri se cuantifica in resurse energetice: 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale si o suta de milioane de tone de petrol, resurse care ar asigura independenta energetica a Romaniei pentru 18 ani.

Decizia nu va da castig de cauza uneia dintre parti, ci va determina din punct de vedere geografic o linie unica de demarcatie a zonei de 12.000 de kilometri patrati asupra careia cele doua tari au pretentii concurente. Curtea de la Haga va putea formula decizia finala, astfel incat sa evite pronuntarea referitoare la statutul Insulei Serpilor.

In cazul unei solutionari favorabile, Romania va putea trece la exploatarea resurselor de hidrocarburi existente in acea zona.

Decizia Curtii de la Haga este obligatorie, executorie si definitiva, nefiind necesare demersuri formale – precum promulgarea ei pe plan intern sau publicarea ei in Monitorul Oficial – pentru a intra in vigoare.

In cazul in care un stat nu pune in aplicare decizia Curtii, se poate sesiza Consiliul de Securitate al ONU, iar tara respectiva se compromite pe plan international.

In cei peste 60 de ani de existenta a CIJ, toate hotararile avand un obiect similar cu cazul Romania contra Ucraina privind delimitarea spatiilor maritime (platou continental si zone economice exclusive) au fost respectate.

Mai mult, dintre cele 97 de hotarari pe care le-a adoptat CIJ in total, doctrina dreptului international apreciaza ca doar in trei cazuri au existat dificultati temporare de executare, in circumstante cu totul speciale.

Cele mai multe cazuri solutionate de CIJ (peste jumatate din cele 97) sunt diferende teritoriale si/sau de delimitari maritime. Din cele 12 cazuri aflate in prezent in solutionarea (pe rolul) CIJ, trei sunt din categoria amintita (cazurile Nicaragua vs. Columbia, Romania vs. Ucraina, Peru vs. Chile).

Insula Serpilor este doar un alt element care conduce la formularea unei decizii, existand factori mult mai importati care o pot influenta.

In acelasi timp, statutul Insulei Serpilor – de stanca sau insula – are o semnificatie din perspectiva faptului ca stancile care nu pot sustine locuirea umana sau viata economica proprie nu pot avea platou continental si zona economica exclusiva, ci doar maximum 12 mile marine de mare teritoriala.

Insula Serpilor are un perimetru de 1.920 de metri si o suprafata de 0,7 kilometri patrati.

Agentul Romaniei pentru procesul de la Haga este Bogdan Aurescu, cu rang de director general in MAE roman. Agentul Ucrainei pentru procesul de la Haga este in prezent Volodimir Vasilenko, ambasador cu insarcinari speciale in MAE ucrainean.

Romania a sesizat Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga in 16 septembrie 2004 in baza unei prevederi din Acordul Conex la Tratatul politic de baza dintre Romania si Ucraina din 1997, prevedere care este temeiul juridic al competentei CIJ de a solutiona diferendul cu aceasta tara.

Negocierile privind delimitarea platoului continental au fost incepute cu fosta URSS si au avut loc in perioada 1967-1987.

Negocierile dintre Romania si Ucraina privind incheierea unui acord bilateral pentru delimitarea spatiilor maritime au avut loc atat in contextul negocierii Tratatului politic de baza din 1997 (anterior finalizarii acestuia), cat si ulterior, in perioada 1998-2004.

Intre 1998 si 2004 s-au desfasurat 34 de runde de negocieri – 24 la nivelul plenului delegatiilor si zece la nivel de experti.

Ritmul negocierilor a crescut foarte mult incepand din 2001 (dupa acest moment avand loc 16 runde la nivelul plenului delegatiilor din totalul de 24 si cele zece runde la nivel de experti). Negocierile mentionate nu au condus la convenirea unei linii de delimitare reciproc acceptabile.
ziare.com