Specialiştii prestigioasei companii de consultanţă financiară au analizat veniturile a 100.000 de angajaţi de la peste 100 de companii din România, cele mai multe cu cifre de afaceri cuprinse între 10 şi 100 de milioane de euro.
În ultimul an, în România a avut loc cea mai mare creştere salarială în raport cu inflaţia, comparativ cu Cehia, Slovacia şi Ungaria, ţări cu un nivel de trai pe care ne-am obişnuit să-l considerăm superior. Chiar dacă în România se înregistrează şi cea mai mare inflaţie, ea nu este decât cu 2 procente peste cea din Ungaria şi Slovacia, iar creşterea salarială este simţitor mai mare. În schimb, România nu stă la fel de bine la capitolul beneficiilor acordate angajaţilor. Oferă cele mai mici pensii private, cele mai puţine bonuri de masă, cele mai mici subvenţii pentru transport şi cele mai mici oportunităţi de a face sport. În schimb, oferă posibilitatea de a beneficia de îngrijire medicală într-un centru privat.
Probabil că rata mare de creştere salarială din ultimul an vine să compenseze o anomalie specifică ţării noastre: salariile managerilor sunt de două ori mai mari decât în celelalte ţări din regiune. Dacă în Cehia şi Slovacia, un director are un salariu de 6 ori mai mare decât salariul mediu, în România el are un salariu şi de 12 ori mai mare.
Studiul prezintă şi tendinţele în politicile salariale din ţara noastră. În 1997-1999 s-a pornit de la o situaţie în care majoritatea beneficiilor erau orientate către manageri, ajungându-se ca în următorii doi ani ele să se diversifice şi să se adreseze tuturor angajaţilor. În 2003 şi 2004, cele mai multe companii ofereau pachete diferenţiate pe categorii de salariaţi, iar în ultimul an s-a ajuns la situaţia ca angajatul să-şi poată alege pachetul de beneficii.
Când este vorba despre beneficii, ele diferă în funcţie de specificul companiei. Băncile acordă credite preferenţiale angajaţilor săi, companiile din sectorul financiar oferă bunuri gratuit sau cu preţuri reduse, iar cele din domeniul IT le oferă abonamente telefonice. Altă tendinţă relevată de acest studiu este negocierea salariului în lei sau în valută. Dacă în 1997, 60 % dintre angajaţi îşi negociau salariul în valută, în ultimii ani românii au mizat pe leu, astfel încât în acest an raportul este inversat: 40 % au negociat salariul în valută, iar 60 % în lei.
Antena3.ro
Citiți principiile noastre de moderare aici!