Tradiţii în Ajunul Bobotezei

În majoritatea satelor din Moldova, în ajunul Bobotezei se umblă din casă în casă şi se vesteşte sosirea preotului cu crucea. De asemenea, se zice că este bine pentru credincioşi să ţină post negru. Conform tradiţiei, cine reuşeşte să nu mănânce nimic în ajunul Bobotezei va fi sănătos şi norocos tot anul.

Se mai spune că ajunul Bobotezei este cea mai geroasa zi a anului şi că în această noapte viitorul poate fi citit în oglindă. În Bucovina, dar şi în alte zone din ţară, în ziua de Bobotează se colindă. Tot acum, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri ale timpului şi belşugului din noul an, se crede că se deschide cerul. La miezul nopţii dinaintea Ajunului, se spune că animalele prind glas şi vorbesc în grajduri.

Arădenii de pe Valea Crişului Alb întâmpină Boboteaza cu un obicei stravechi, numit Ciuralexa. Acest ritual agrar s-a păstrat în zonă de peste trei secole şi constă în stropitul livezilor şi înconjuratul gospodăriilor pentru ca în anul care tocmai a început gospodarii să aibă recolte bogate.

La Brăila şi Galaţi, sărbătoarea are o tradiţie care va fi respectată şi în acest an: tinerii se aruncă în Dunăre să culeagă o cruce sfinţită.