BIHON

BIHON

  • Home
  • Ştiri
    • Ştirile judeţului Bihor
    • Comentariul zilei
    • Stiri inter(naţionale)
    • Celebritati/Lifestyle
  • Video
  • Meteo
  • Sport
    • FC Bihor
    • CSM Oradea
    • Sport Local
    • Stiri Sportive
  • Anunțuri
    • Imobiliare
    • Angajari
    • Prestări servicii
    • Auto-Moto
    • Pierderi, Citaţii
    • Diverse – Vânzări/Cumpărări
  • Angajări
  • Compania de Apă
  • Întreruperi energie
  • Anunturi interes public
    • Anunțuri Mediu, Ape
    • Licitatii
    • Convocator
  • Economic
  • Educație
  • Cultură
Select Page
APLICAȚII
MOBILE
AndroidDescarcă aplicația BIHON iOSDescarcă aplicația BIHON
BIHON
România
Un arădean vinde clătite cu melci

Un arădean vinde clătite cu melci

la 25 July 2007 06:50
5 Comentarii
25 July 2007 06:50
<p>Melci la grătar, supă de melci, clătite cu melci şi, mai ales, speranţe cu melci. Frumos ambalate şi vândute la pachet cu echipamente la preţ "promoţional" de o firmă din Italia, hotărâtă să-i înveţe pe români să facă avere din gustoasele moluşte.</p>
Scris de IM:ONLINE - <p>Melci la grătar, supă de melci, clătite cu melci şi, mai ales, speranţe cu melci. Frumos ambalate şi vândute la pachet cu echipamente la preţ "promoţional" de o firmă din Italia, hotărâtă să-i înveţe pe români să facă avere din gustoasele moluşte.</p>

Trimite articolul

X

Din “febra melcilor”, care a cuprins România prin 2004, au supravieţuit mai puţin de jumătate dintre fermele înfiinţate atunci, dar şi pentru acestea profitul întârzie să apară. Ultima speranţă a micilor întreprinzători pare a fi un fenomen hulit de toată lumea: încălzirea globală.

Mircea Lezeu din Arad avea 27 de ani când a fost cuprins de “febra melcilor”, aşa cum îi place să spună acum, cu un umor amar. “Eram amândoi foarte tineri, şi eu, şi asociatul meu, şi am vrut să demonstrăm că putem reuşi. E drept că ne-am lăsat puţin duşi de val când am văzut estimările firmei care a promovat în România această idee de afaceri.

Puteam să ne îmbogăţim foarte repede”, ne-a mărturisit Mircea Lezeu. Dar socoteala de-acasă nu s-a potrivit cu realitatea dintre plasele metalice care împiedicau frumoasele exemplare de Helix Pomatia să-şi ia lumea-n cap. “În 2003 am semnat contractul, iar în 2004 ne-am apucat de treabă.

Am cumpărat teren într-un sat la 5 kilometri de Arad, am achiziţionat plasele, seminţele şi matca şi ne-am pus pe treabă. Investiţia iniţială, pentru 2.000 de metri pătraţi, a fost de 7-8.000 de euro. N-am recuperat-o nici până în ziua de azi”.

Timp de doi ani, tinerii au muncit pe brânci la ferma nou înfiinţată, spre nedumerirea sătenilor din Sânpaul, care nu prea înţelegeau cum vor reuşi cei doi să scoată bani din ceea ce toată lumea numea “hrana săracului”. “Ne-au zis că, dacă reuşim noi, se bagă şi ei. Slavă Cerului că au avut chibzuinţa să aştepte. Mulţi şi-au pierdut atunci economiile de-o viaţă sau s-au îngropat în datorii”. Acum au mărit suprafaţa fermei şi au angajat câţiva lucrători, dar rezultatele mult aşteptate n-au venit.

Şi totuşi, ce n-a mers? “Principala problemă a fost că firma din Italia care ne-a vândut ideea şi toate echipamentele nu s-a angajat să preia şi marfa, iar în România interesul pentru carnea de melc este foarte redus”, ne-a spus tânărul. În plus, condiţiile de climă din România s-au dovedit a fi prea puţin prielnice unei producţii constante.

“Anul ăsta, de exemplu, este unul groaznic. Specia pe care o creştem noi este sensibilă la frig şi la temperaturi foarte ridicate. În iarnă, pentru că a fost prea cald, melcii n-au hibernat ca lumea, iar acum, din cauza caniculei, estivează, adică se acoperă cu un văl subţire şi-şi încetinesc funcţiile. În felul acesta nu mai ajung la dimensiunile cerute la vânzare”, ne-a lămurit tânărul care a încercat să-i obişnuiască pe arădeni cu preparatele din carnea cu gust de şuncă şi aspect de pipotă.

“În Italia şi Franţa, afacerea merge bine pentru că la cel mult 20 de kilometri de ferma de melci este un restaurant care serveşte preparate din această carne. Eu am două localuri, în care servesc clătite umplute cu melci, dar trebuie să recunosc că majoritatea clienţilor sunt oameni de afaceri străini din Arad, italieni şi francezi. Românii nu prea gustă carnea de melc”, ne-a mai spus Mircea Lezeu.

Nu vrea să renunţe la ferma de melci, dar deocamdată ţine afacerea în aşteptare. “Mai în glumă, mai în serios, am început să ţin la melcii ăştia. Dacă se schimbă într-adevăr vremea şi o să avem temperaturi mai ridicate de acum încolo, vom încerca să aducem o specie mai profitabilă, care ar putea relansa fermele de melci de la noi”.

Sursa: News

Trimite articolul

X
5 Comentarii

Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici!

  1. Anonim says:
    July 25, 2007 at 10:46 am

    UNDE SE GASESC CLATITE CU MELCI? as MANCA DAR NU STIU DE UNDE SA CUMPAR ASA CEVA.
    aM MANCAT MELCI IN GERMANIA SUNT FOARTE GUSTOSI

    Reply
  2. andreiandrei says:
    July 25, 2007 at 10:55 am

    oooh da minunat…chiar delicios…clatitrelea aste cu melci merg bine pe langa deja celebrul cozonac cu peste…

    Reply
  3. Anonim says:
    July 25, 2007 at 10:56 am

    mai bine mananc cacat

    Reply
  4. Anonim says:
    July 25, 2007 at 11:05 am

    Proprietarul ar trebui sa posteze aici adresa unde pot fi incercate clatitele si unde pot fi cumparati melci (pentru cei interesati).

    Reply
  5. Anonim says:
    July 25, 2007 at 1:09 pm

    Nu se scrie asa denumirea latineasca a melcului. Ala care a scris materialul ar fi trebuit sa ia corect numele de la producator: genul se scrie cu litera mare si specia se scrie cu litera mica. Mai invatati, fratilor…

    Reply
  6. powered by Surfing Waves

    BIHON Ştirile judeţului Bihor

    Derna își extinde sistemul de supraveghere: 77 de camere video noi vor fi montate în comună
    Comuna Derna va beneficia de un sistem extins de supraveghere video, printr-un proiect finanțat prin PNRR.

    BIHON Ştirile judeţului Bihor

    Mobilitate electrică în Bihor: Tileagd a deschis noile stații de încărcare finanțate din fonduri europene
    În comuna Tileagd a fost puse în funcțiune noile stații de încărcare pentru vehicule electrice, investiția fiind realizată cu fonduri europene.

    BIHON Ştirile judeţului Bihor

    Primăria Valea lui Mihai finanțează sterilizarea a până la 800 de câini în următorii trei ani
    Consiliul Local din Valea lui Mihai a aprobat recent documentația necesară pentru achiziționarea, prin licitație publică, a serviciilor medicale veterinare de microcipare și sterilizare gratuită a câinilor cu stăpân care aparțin rasei comune sau metișilor acestora.

    BIHON CAO

    Anunț Compania de Apă privind înlocuirea și extinderea rețelelor de apă din Cartierul Nufărul

    BIHON CAO

    Anunț de întrerupere a furnizării de apă potabilă Calea Aradului spre DN79 – Aeroportul Internațional Oradea

    BIHON CAO

    Anunț întrerupere furnizare apă potabilă în Zona Ogorului și comunele Sânmartin, Hidișelu de Sus, Drăgești, Ceica, Lăzăreni

    România

    Milioane de pensionari vor primi pensiile mai târziu în iunie 2026, după modificarea calendarului de plată
    Milioane de pensionari din România vor primi pensiile aferente lunii iunie 2026 după un calendar modificat, din cauza zilelor libere legale de la începutul lunii.

    România

    Patru din zece români vor alegeri anticipate, însă majoritatea preferă formarea unui nou Guvern
    Patru din zece români consideră că organizarea de alegeri parlamentare anticipate ar fi cea mai bună soluţie pentru depăşirea actualei crize politice, în timp ce peste jumătate preferă formarea unui nou guvern bazat pe actualele partide din Parlament, potrivit Barometrului Informat.ro - INSCOP Research, realizat în perioada 11-14 mai 2026.

    Economic

    Noi contribuții de solidaritate introduse de ANAF în Declarația fiscală 100
    Autoritățile fiscale au oficializat în ultimele săptămâni introducerea în formularul 100 a două noi contribuții de solidaritate cu aplicare temporară.
    • Bihon.ro
      • Folosinta Cookie-urilor
      • Termeni si conditii de utilizare
      • Politica de confidentialitate
      • Redactia
      • Regulament postare și moderare comentarii

    Bihor Online

    ISSN 3008-234X

    ISSN-L 3008-234X