Prof. Corneliu Sfârlea a moștenit pasiunea pentru sport de la tatăl său, care era învățător, dar a activat și ca profesor de educație fizică. Născut în anul 1943, a absolvit Liceul „Emanoil Gojdu” din Oradea. În anul 1957, când era elev în clasa a VIII-a, a fost selectat de către prof. Sever Hadadea, alături de alți 25 de tineri, într-o echipă de handbal juniori a clubului Rapid Oradea. Printre aceștia se aflau Nicolae Haiduc, Ioan Ardelean și Nicolae Uivaroșan, care aveau să devină ulterior handbaliști, iar apoi profesori de educație fizică. Antrenamentele juniorilor aveau loc pe terenul actualului Seminar Greco-Catolic.

La Rapid Oradea, în Divizia A

Trei ani mai târziu, echipa Rapid Oradea, condusă de antrenorul Sever Hadadea, a promovat în Divizia A, iar Corneliu Sfârlea, Nicolae Haiduc, Ioan Ardelean și Nicolae Uivaroșan au făcut pasul la formația de seniori, unde mai jucau Matei, Cădariu, Sere, Chebeleu, Muth și alții. Era perioada de pionierat a handbalului orădean. Antrenamentele și meciurile se desfășurau pe terenul cu zgură de la fosta baza sportivă Rapid, situată lângă gară.

„Când ploua, eram cu toții negri de zgură, din cap până în picioare. Semicercul era delimitat cu o bandă de pânză albă, care abia se mai zărea. Iarna, când zăpada nu ne mai permitea să jucăm în aer liber, ne antrenam la sala de sport a Liceului Gojdu, în condiții improprii pentru handbal. Sala era destinată pentru baschet și nu avea porți de handbal. Profesorul Hadadea a desenat pe perete o poartă de handbal, dar în partea opusă nu era posibil, deoarece acolo era ușa de acces în sală. Ulterior, meciurile s-au jucat la sala Dinamo, care acum nu mai există, unde iarna era un frig groaznic. Acolo juca și echipa de baschet Dinamo Oradea”, își amintește Corneliu Sfârlea.

Din păcate, Rapid Oradea n-a rezistat decât câteva sezoane în prima divizie, retrogradând apoi în Divizia B. În anul 1961, Corneliu Sfârlea a terminat liceul și a început studiile superioare la Institutul de Cultură și Educație Fizică (ICEF) București. În anul III, a urmat în facultate specializarea handbal, coordonată de renumitul prof. Ioan Kunst Ghermănescu. În 1965, a absolvit facultatea și a devenit profesor de educație fizică, dedicându-se apoi carierei didactice.

Carieră didactică de 47 de ani

Și-a început cariera la școala din Diosig, unde a construit imediat un teren de handbal, cu suprafață de zgură.

„Acel teren a dăinuit până după Revoluție. Am reușit să atrag numeroși elevi la practicarea handbalului, iar copiii au prins gustul acestui sport. Treptat, am pus bazele unei echipe foarte tinere, pe care am înscris-o în Campionatul Județean. În acea perioadă existau trei divizii, plus campionate județene. Era o piramidă serioasă a handbalului, care asigura o bază de selecție foarte largă. Nu întâmplător, echipele naționale ale României au înregistrat atunci ascensiuni formidabile, devenind în anii 60-70 campioane mondiale”, afirmă Corneliu Sfârlea.

În 1968, și-a dat definitivatul, primind post la Școlile Generale nr. 4 și nr. 9 din Oradea, dar până la urmă a ajuns la Liceul nr. 2, una din liceele de prestigiu din acea vreme. „La Inspectoratul Școlar m-am întâlnit cu fostul meu coleg de echipă și de facultate Ioan Ardelean, care primise post la Liceul nr. 2. Era însoțit de directoarea Maria Copil, care a spus că mai are nevoie de încă un profesor de educație fizică. Așa am ajuns la Liceul nr. 2, unde am lucrat în cea mai mare parte a carierei mele de profesor. Ajuns acolo, am înființat imediat un teren de handbal, care era folosit și pentru fotbal. În anul 1977, Liceul nr. 2 a fost transformat în liceu industrial de chimie. În anii următori, școala a fost mutată în actualul sediu al Liceului Sinteza, din Ioșia. Am contribuit acolo la construirea a două terenuri de handbal pe bitum, dintre care mai există la ora actuală unul singur, celălalt fiind transformat ulterior în parcare auto”, își amintește prof. Corneliu Sfârlea. Acesta a ieșit la pensie în anul 2007, după o carieră de 47 de ani.

Echipele naționale, în cădere

Venerabilul dascăl regretă situația în care se află handbalul românesc la ora actuală.

„Am fost campioni mondiali atât cu naționala feminină, cât și cu cea masculină, dar acum nu mai reușim să ieșim din mediocritate. Naționala masculină a fost eliminată de Turcia în barajul pentru calificarea la Campionatul Mondial, după o dublă de coșmar, în care a fost învinsă acasă cu șase goluri, după ce câștigase cu cinci goluri în deplasare. Cum e posibil așa ceva? La feminin, România a fost învinsă de Norvegia cu 45-25, la Cupa Mondială. E o înfrângere dezastruoasă, de neconceput în urmă cu câțiva ani. Cum ne vom prezenta la Campionatul European din 2026, cu astfel de prestații, mai ales că acea competiție se va desfășura și în țara noastră, la Cluj și la Oradea?”, se întreabă retoric prof. Corneliu Sfârlea.