Ioan Alexandrescu, ultimul drum

Ioan Alexandrescu a fost una dintre figurile emblematice ale sportului local,
atât ca sportiv, cât si ca antrenor si conducator de club.
Nascut la Bucuresti, a venit la Oradea în anul 1966, ca jucator al echipei
de polo Crisul, stabilindu-se apoi aici. Si-a dedicat întreaga viata clubului
Crisul.

Dupa încheierea unei cariere prodigioase de jucator, a devenit antrenor,
de numele sau legându-se marile succese ale echipei: disputarea finalei
Cupei Cupelor în 1981 si câstigarea a doua titluri de campioana
nationala, în 1985 si 1986. Aceste rezultate i-au adus titlul de antrenor
emerit.

Ioan Alexandrescu a condus apoi un sfert de veac clubul oradean. În anul
2005 i s-a conferit premiul de excelenta pentru sport, atribuit de Primaria
Oradea, ca o recunoastere a meritelor sale deosebite de-a lungul întregii
cariere si activitati. A militat pentru sprijinirea financiara a sportului oradean,
fiind unul dintre promotorii înfiintarii Clubului Sportiv Municipal.

A fost unul din principalii sustinatori ai construirii Bazinului olimpic din
Oradea, care ar trebui acum, dupa moartea sa, sa-i poarte numele. În mod
nedrept, nu a apucat sa se bucure prea mult de realizarea acestui vis al sau,
ca si de renasterea poloului oradean, care promite în acest an mai mult
ca oricând sa-si reia sirul performantelor, nu numai pe plan intern, cât
mai ales pe plan european.

În mod paradoxal, de la înmormântarea sa a lipsit tocmai
echipa de polo CSM Leonardo, care a disputat un meci de pregatire cu formatia
Szolnok chiar în dimineata zilei de marti. La înhumare au sosit,
direct de la meci, trei jucatori ai echipei – capitanul Baidoc, Malai si R.
Georgescu.

Gavril Nutiu