Cronică de pe Coliseum

„Emoţiile sunt mari, încă de când pleci de acasă. Te gândeşti cum va fi, ce echipament vor îmbrăca ai noştri, cine va da gol. Am stat in mijlocul unui grup de timişoreni…cum ne atragem, nu…?

Au fost cam 5000 de spectatori, dintre care 4500 de romani, vreo 150, care au înjurat cât au putut, până la urmă ne-am aplaudat reciproc! Am văzut suporteri stelişti, rapidişti, polişti, clujeni… până la urmă toţi am strigat în cor… „ROMÂNIA!!!”, un sentiment unic, care l-am trăit prima dată la faţa locului. Ai noştri au atacat mai tot timpul, dar s-a vazut o oarecare oboseală normală la jucători, după drum… Uruguayenii s-au bazat pe viteza contra-atacului, şi au înscris din greşelile noastre.

La primul gol Tamaş şi Iencsi, la al doilea eternul Lobonţ, care a respins înainte o minge direct in picioarele atacantului. Am pierdut astfel clar, dar măcar i-am văzut pe tricolori şi împreună cu românaşii de pe stadion ne-am simţit ca acasă. Aici, dorul după plaiurile natale ne sufocă. De abia aşteptăm să ne reîntoarcem în locurile unde am copilărit. Până atunci însă trăim pentru România (în special pentru Banat şi Timişoara) şi ne implicăm în tot ce are legătură cu ţara noastră”, ne-a scris Cristi.

Daniel Neacşu