Tensiunile se mută la sediul organismului mondial de la New York. Statele Unite ale Americii descriu reuniunea celor 15 membri ai organismului ca fiind o şansă pentru Rusia să explice intenţiile. Nouă voturi sunt necesare pentru ca reuniunea să aibă loc, iar Washingtonul este „încrezător” că are suficient sprijin.

[eadvert]

Dar, în afara faptului că toţi membrii au ocazia de a-şi exprima deschis opiniile, nu va exista nicio acţiune din partea consiliului, chiar dacă Rusia ar invada Ucraina. O simplă declaraţie are nevoie de sprijin prin consens, iar Rusia ar putea să se opună prin veto oricărei rezoluţii, potrivit Reuters.

Rusia este una dintre cele cinci puteri permanente cu drept de veto din consiliu, alături de Statele Unite, Franţa, Marea Britanie şi China. Consiliul de Securitate este însărcinat cu menţinerea păcii şi securităţii internaţionale. La o zi după reuniune, Rusia urmează să preia preşedinţia rotativă a consiliului pentru luna februarie.

„Statele Unite şi aliaţii lor vor folosi ONU ca teatru politic unde pot face de ruşine public Rusia în caz de război”, a declarat Richard Gowan, director ONU.

„Mă tem că aceasta va fi doar încă o criză, precum războiul din Etiopia şi lovitura de stat din Myanmar, care arată cât de puţin influenţă are ONU în lumea reală”, a adăugat el.

În cazul în care criza escaladează, diplomaţii şi analiştii de politică externă spun că diplomaţia şi acţiunile de la Naţiunile Unite vor reflecta probabil ceea ce s-a întâmplat în 2014, după ce Rusia a anexat regiunea Crimeea.

De atunci, Consiliul de Securitate s-a reunit de zeci de ori pentru a discuta despre criza ucraineană. În martie 2014, acesta a votat o rezoluţie elaborată de SUA care se opunea unui referendum privind statutul Crimeii şi îndemna ţările să nu o recunoască. Rezoluţia a primit 13 voturi în favoarea sa, China s-a abţinut, iar Rusia a exercitat dreptul de veto.

Căutând să demonstreze izolarea internaţională a Rusiei, ţările occidentale au dus apoi un text similar la Adunarea Generală cu 193 de membri, care a adoptat o rezoluţie prin care a declarat referendumul invalid. Aceasta a primit 100 de voturi pentru, 11 împotrivă şi 58 de abţineri, în timp ce două 24 de ţări nu au votat.

Rezoluţiile Adunării Generale au greutate politică, dar nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic. Spre deosebire de Consiliul de Securitate, nicio ţară nu are drept de veto în Adunarea Generală.

Până în prezent, diplomaţia occidentală la Naţiunile Unite s-a concentrat în mare parte pe încercarea de a obţine sprijin – în cazul în care Ucraina ar avea nevoie de el – în rândul membrilor ONU, acuzând Rusia de subminarea Cartei ONU.

„Acţiunile Rusiei faţă de Ucraina nu sunt doar o problemă regională”, a declarat săptămâna trecută ambasadorul preşedintelui american Joe Biden la ONU, Linda Thomas-Greenfield, în faţa reporterilor.

„Ele au impact asupra fiecărui stat membru al ONU şi trebuie să fim pregătiţi să rămânem uniţi şi solidari dacă Rusia sfidează valorile şi principiile comune care stau la baza sistemului nostru internaţional”, a mai spus ea.

Marţi, Rusia preia preşedinţia rotativă a Consiliului pentru luna februarie. Acesta este în mare parte un rol administrativ, dar implică programarea reuniunilor, astfel încât unii diplomaţi avertizează că Rusia ar putea întârzia orice încercare a membrilor consiliului de a solicita o altă discuţie privind acţiunile Rusiei.

Aşa cum stau lucrurile, consiliul urmează să discute despre Ucraina pe 17 februarie, au declarat diplomaţii. Este vorba de o reuniune programată în mod regulat cu privire la acordurile de la Minsk, care au fost aprobate de consiliu în 2015 fiinf concepute pentru a pune capăt unui război separatist din estul Ucrainei.

De asemenea, Adunarea Generală urmează să organizeze o discuţie anuală privind „situaţia din teritoriile ocupate temporar de Ucraina” pe 23 februarie.

Sursa: Mediafax

Joe Biden: „Vom creşte prezenţa militară în Polonia şi România”