Dar guvernul maghiar nu se rezumă doar la cuceriri pământene, ci vrea şi în spaţiu, scrie Ziarul Financiar.

[eadvert]

Geografia nu permite Ungariei o ieşire directă la mare, dar acest lucru nu împiedică guvernul de la Budapesta să-şi facă port maritim. Aşa cum China încearcă să-şi croiască drum fizic şi comercial prin Europa de Est spre inima continentului, spre consumatorii mai bogaţi din zona euro, la fel şi Ungaria ţinteşte Vestul. Îşi dezvoltă propriul port la Mediterana, în Italia, pe un teren cumpărat în zona portului Trieste.

Un drum de la Budapesta la Trieste durează, pe autostradă, via Slovenia, circa 6 ore, iar cu trenul cam 10 ore, cât o călătorie Bucureşti-Timişoara.

Guvernul maghiar spune că investiţia va ajuta companiile ţării să accelereze transporturile cu exporturi. Este vorba de o investiţie de circa 100 de milioane de euro făcută de compania de stat maghiară Adria Port într-un terminal polivalent în zona Noghere. Terenul cu pricina are o suprafaţă de 32 de hectare şi este concesionat pe 60 de ani. Exporturile maghiare vor ajunge la mare cel mai probabil pe calea ferată, având în vedere parteneriatele încheiate de Adria Port cu Rail Cargo Austria şi cu Hamburger Hafen & Logistik.

Ruta şi sistemul sunt deja folosite de companiile ungare care exportă. Traficul, în punctul de maxim, s-a situat la circa 1.050 de trenuri pe an. Investiţia maghiară a fost înlesnită de Consiliul de Stat al Italiei şi când portul va fi gata va putea gestiona cel puţin 70-80 de mii de containere pe an, sau două milioane de tone de mărfuri anual, potrivit Hungary Today. Aceasta înseamnă că portul va avea şi facilităţi logistice. Presa maghiară speculează că proiectul este posibil mulţumită alianţei dintre premierul maghiar Viktor Orban şi Matteo Salvini pe când politicianul italian de extremă dreapta era ministru de interne.

Trieste este însă a doua alegere a Ungariei, prima fiind portul sloven Koper. Proiectul a eşuat, probabil din motive politice, deoarece aliatul sloven al lui Orban nu a reuşit să câştige alegerile, notează Hungary Today. Pentru a avea acces la Koper, guvernul ungar ar fi fost dispus să investească 200 de milioane euro într-o linie de cale ferată slovenă. Mai recent, Ungaria şi-a pus pe jar vecinii slovaci. Guvernul lui Orban a emis în vara acestui an un decret pentru înfiinţarea până în septembrie a unui fond – Termofold Magantokealap, sau Fondul de private-equity pentru teren agricol – cu scopul de a achiziţiona terenuri agricole în Europa Centrală şi de Est.

Justificarea oficială este de a „pune bazele pentru expansiunea internaţională a companiilor agricole maghiare“. Fondul ar urma să aibă resurse financiare de 400 de milioane de euro, din care 70% ar proveni de la bugetul de stat. Multă vreme, proiectul a fost înconjurat de secrete, însă veştile despre planurile Budapestei au ajuns şi la presa slovacă şi i-au neliniştit pe conducătorii Slovaciei.

Au urmat critici, reproşuri şi provocări. Guvernul slovac a reacţionat printr-un proiect de modificare a legii terenurilor agricole pentru a se prevedea obligativitatea informării ministerului de externe în cazul achiziţiilor de terenuri de către un alt stat. De asemenea, doar fermierii activi ar avea dreptul să cumpere terenuri agricole. În urma discuţiilor dintre oficialii celor două ţări, guvernul maghiar a renunţat la planurile de a achiziţiona terenuri în statele vecine.

Euractiv a calculat că dacă banii fondului ar fi fost împărţiţi în mod egal pentru fiecare stat vecin, Ungaria ar fi putut cumpăra 9.000 de hectare de teren arabil în sudul Slovaciei. Pe lângă chestiunea agricolă, guvernul slovac a aflat, tot din presă, că Budapesta intenţionează să aloce patru milioane de euro pentru renovarea unor biserici slovace. Biserica catolică a lăudat gestul, guvernul slovac nu. Dar „asediul“ maghiar nu s-a oprit aici.

Ministerul slovac al economiei s-a văzut nevoit să intervină pentru a împiedica vânzarea unei participaţii minoritare la compania de energie Stredoslovensk· energetika către gigantul ungar de profil MVM. Stredoslovensk· este al doilea cel mai mare producător de electricitate din Slovacia, în timp ce MVM este cel mai mare furnizor de electricitate din Ungaria şi este deţinut de stat. Guvernul slovac a spus, explicit, că nu agreează ideea ca Ungaria să facă investiţii financiare semnificative în ţară. MVM ar fi oferit pentru acea participaţie 1,2 miliarde de euro, mai mult decât oricare alt competitor.

O acţiune externă maghiară cu mai mult succes este accesul la terminalul de gaze naturale lichefiate de pe insula croată Krk, inaugurat la începutul anului. MVM are o subsidiară croată, iar aceasta a primit primele livrări odată cu punerea în funcţiune a facilităţilor de acolo. Dacă expansiunea terestră a Ungariei pare să fie limitată din motive politice, poate cea spaţială să fie fără limite.

Luna aceasta Budapesta a dat startul implementării strategiei spaţiale naţionale care are ca scop, printre altele, trimiterea în spaţiu, pe Staţia Spaţială Internaţională, a unui astronaut maghiar până la mijlocul acestui deceniu. De asemenea, Ungaria vrea să lanseze un satelit de telecomuncaţii propriu. Guvernul a stabilit un fond care să finanţeze companiile din sector.

Sursa: Mediafax