Raportul TI arată că există o legătură directă între locul înregistrat în CPI și modul în care o țară poate să facă față provocărilor generate de pandemia de COVID-19: Statele care au un scor bun în clasament investesc mai mult în sistemul de sănătate, sunt mai în măsură să asigure îngrijire medicală și mai puțin probabil să încalce normele democratice și instituționale sau regulile statului de drept. Indicele de Percepție a Corupției reflectă modul în care experți independenți și din mediul de afaceri percep corupția existentă în 180 de state și teritorii.

[eadvert]

Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă “foarte corupt”, iar 100 “deloc corupt”. Cu un scor de 44 de puncte din 100, România rămâne în continuare în top trei cele mai corupte țări din Uniunea Europeană. Deși punctajele sunt similare cu cele din 2019 pentru majoritatea statelor membre, în premieră, trei state împart ultimul loc în clasamentul întocmit la nivelul UE – România, Bulgaria și Ungaria – cu același scor: 44 de puncte din 100 posibile.

Percepția asupra corupției din sistemul public și mediul de afaceri din România rămâne neschimbată comparativ cu 2019, la fel și în cazul Ungariei, în timp ce Bulgaria are un punct în plus față de anul anterior. De altfel, țara noastră înregistrează același scor ca în anul 2012, ceea ce arată că măsurile luate în aproape 10 ani nu au fost constante și nu au reușit să schimbe percepția pe care experți independenți și din mediul de afaceri o au cu privire la corupția din România. Lipsa de transparență în achizițiile publice, subfinanțarea sistemului medical, lipsa unor măsuri consecvente pentru digitalizarea proceselor administrative sunt probleme constante la nivel național care s-au accentuat în contextul pandemiei COVID-19.

Raportul Curţii de Conturi privind achizițiile derulate pentru combaterea pandemiei au arătat grave deficiențe atât în administrația locală cât și cea centrală. Practicile corupte din companii, care la nivel declarativ își asumă politici de integritate, au fost de natură a afecta credibilitatea mediului de afaceri, iar campaniile de cosmetizare a imaginii au avut ca efect reducerea vigilenței publice. Societatea românească și-a pierdut semnificativ aplombul în a sancționa corupția și lipsa de integritate ca flagel general și s-a manifestat mai degrabă secvențial, comentează Transparency International.

Sursa: Mediafax