Cazul familiei Pașca din Bihor, cercetată de DIICOT pentru trafic de persoane și constituirea unui grup infracțional organizat, a ajuns marți, 10 noiembrie, în atenția președintelui Nicușor Dan, în timpul unei conferințe de presă organizate la Palatul Cotroceni.
Una dintre întrebările adresate șefului statului a vizat responsabilitatea instituțiilor publice care, de-a lungul anilor, au direcționat persoane vulnerabile către așezămintele administrate de familia Pașca, în condițiile în care acestea nu funcționau ca servicii sociale licențiate.
„Avem o familie acuzată de trafic de persoane, traficul de persoane presupunând și racolarea, însă familia Pașca nu racola pe nimeni. Instituțiile statului îi trimiteau oameni. Cum vedeți faptul că niciun reprezentant al unei autorități a statului – DGASPC-uri, primării, consilii județene – care trimiteau oameni familiei Pașca nu apare ca inculpat într-un dosar? Sunt furnizori de persoane traficate”, a afirmat jurnalista.
Întrebarea a pus în discuție rolul autorităților în situația persoanelor găzduite de familia Pașca și absența, cel puțin în această etapă a anchetei, a unor acuzații formulate împotriva reprezentanților instituțiilor care le-au trimis acolo.
Președintele nu a comentat direct eventuala responsabilitate a instituțiilor publice, dar a subliniat că dosarul instrumentat de DIICOT este încă în lucru.
„În ceea ce privește dosarul DIICOT-Pașca, el nu este finalizat. A fost făcută o primă acuzație față de un număr de persoane, dar investigațiile continuă, din informațiile pe care le am, față de mai multe persoane și față de mai multe posibile infracțiuni”, a declarat președintele.
Nicușor Dan nu a precizat cine sunt persoanele în privința cărora continuă cercetările și nici dacă printre acestea se numără funcționari sau reprezentanți ai autorităților care au trimis beneficiari către familia Pașca.
Ancheta DIICOT a devenit publică pe 30 iunie 2026, când procurorii au efectuat descinderi la imobilele în care familia Pașca găzduia persoane vulnerabile, între care oameni fără adăpost și persoane cu afecțiuni psihice.
În urma intervenției, 409 persoane au fost identificate și ulterior relocate în centre sociale și unități medicale din țară.
Procurorii au formulat acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane. Potrivit anchetatorilor, persoanele găzduite ar fi fost exploatate în scopul obținerii unor beneficii materiale.
Viorel Pașca, soția sa, trei dintre fiii lor și o colaboratoare au fost reținuți inițial, însă instanțele au respins măsurile preventive solicitate de procurori.
Pe 13 iulie, Curtea de Apel București a decis definitiv ca aceștia să fie cercetați în libertate, fără control judiciar, apreciind că probele prezentate nu justificau luarea măsurilor preventive.
O lună mai târziu, pe 14 august, Tribunalul Bihor a dispus definitiv ridicarea sechestrelor instituite asupra bunurilor și sumelor de bani aparținând familiei Pașca și altor persoane vizate de măsurile asigurătorii. Deciziile instanțelor nu echivalează însă cu soluționarea dosarului penal. Ancheta continuă, iar cauza nu a fost trimisă în judecată.
În timp ce cercetările penale sunt în desfășurare, problema persoanelor vulnerabile care ajung la Viorel Pașca rămâne de actualitate.
Viorel Pașca afirmă că, nici după descinderile DIICOT din această vară, instituțiile statului nu au încetat să direcționeze către el persoane fără adăpost. Bărbatul a primit săptămâna trecută oameni inclusiv din Sălard și Curtea de Argeș, care ar fi fost aduși de angajați ai primăriilor din localitățile respective.
Pentru a găsi o soluție la această problemă, Pașca susține că a solicitat sprijinul mai multor instituții, inclusiv al Ministerului Muncii și al Ministerului Sănătății, cerând măsuri concrete pentru persoanele fără adăpost care continuă să ajungă la el. Potrivit acestuia, demersurile sale au rămas însă fără răspuns din partea autorităților.
Citiți principiile noastre de moderare aici!