Documentul prevede termene electorale mai scurte și reducerea la jumătate a numărului de semnături necesare pentru candidaturi, în timp ce durata campaniei electorale ar rămâne de 30 de zile, a transmis Alba24.

AEP precizează că demersul are un caracter tehnic și instituțional și urmărește pregătirea cadrului legal necesar în cazul dizolvării Parlamentului. Observațiile și propunerile asupra proiectului pot fi transmise până la 8 octombrie.

Termene mai scurte și mai puține semnături pentru candidaturi

După dizolvarea Parlamentului, Guvernul ar avea la dispoziție cel mult cinci zile pentru a adopta hotărârile necesare organizării scrutinului. Acestea ar urma să stabilească data alegerilor, calendarul operațiunilor electorale, cheltuielile și măsurile tehnico-organizatorice, la propunerea AEP și a Ministerului Afacerilor Interne. Data scrutinului ar trebui adusă la cunoștința publicului cu cel puțin 75 de zile înainte de ziua votării.

Necesitatea unor reguli speciale este legată de limita prevăzută de Constituție, potrivit căreia alegerile pentru Camera Deputaților și Senat trebuie organizate în cel mult trei luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului. Curtea Constituțională a confirmat în jurisprudența sa această limită pentru alegerile anticipate. AEP consideră că termenele actuale din legislația electorală nu sunt suficient adaptate unui asemenea calendar și estimase încă din vară că unele termene procedurale trebuie reduse cu cel puțin 15–20 de zile.

Constituția stabilește condiții precise pentru dizolvarea Parlamentului. După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două cereri de învestitură.

Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an, iar măsura nu poate fi luată, între altele, în ultimele șase luni ale mandatului președintelui sau în perioadele în care sunt instituite anumite stări excepționale.

În cazul candidaturilor, numărul minim de susținători ar urma să fie redus la jumătate. AEP argumentează că partidele și candidații ar avea la dispoziție mult mai puțin timp pentru strângerea semnăturilor decât în cazul alegerilor parlamentare organizate la termen, iar măsura ar urmări ca durata redusă a procedurilor să nu îngreuneze accesul la competiția electorală.

Campania electorală ar rămâne de 30 de zile, astfel încât competitorii electorali să beneficieze de același interval pentru prezentarea programelor, iar alegătorii pentru informarea asupra ofertelor electorale. Pentru încadrarea întregului proces în termenul constituțional, o parte dintre termenele procedurale intermediare ar urma însă să fie reduse la jumătate.

Nu toate termenele ar fi scurtate. Ar rămâne neschimbate cele privind depunerea candidaturilor și a semnelor electorale, stabilirea ordinii pe buletinele de vot, solicitarea timpilor de antenă, desemnarea președinților birourilor electorale, delimitarea și numerotarea secțiilor de votare și tipărirea listelor electorale permanente. Nu ar fi modificate nici termenele foarte scurte, de 24 de ore sau două zile, și nici cele aplicabile după încheierea votării.

Căile de atac, numărarea și centralizarea voturilor și stabilirea rezultatelor ar urma să se desfășoare în aceleași condiții ca la alegerile parlamentare obișnuite, reducerile concentrându-se asupra etapelor administrative care preced scrutinul.

Reguli speciale pentru votul din străinătate

Pentru românii din diaspora, înregistrarea alegătorilor pentru votul la secțiile din străinătate și pentru votul prin corespondență ar urma să înceapă în a treia zi de la dizolvarea Parlamentului. În cazul votului prin corespondență, înscrierile s-ar încheia cu 45 de zile înainte de data alegerilor, interval considerat necesar pentru pregătirea, expedierea și returnarea documentelor electorale.

Datele obținute în urma înscrierii ar fi importante și pentru stabilirea necesarului de secții de votare din afara țării, AEP atrăgând anterior atenția asupra dificultăților logistice pe care le-ar presupune organizarea rapidă a unui scrutin anticipat, în special în diaspora.

AEP susține că schimbările legislative ar trebui adoptate înaintea unei eventuale decizii privind organizarea alegerilor anticipate și invocă inclusiv jurisprudența Curții Constituționale din 2020.

În februarie 2020, Guvernul adoptase OUG nr. 26/2020, care introducea reguli speciale pentru anticipate, printre care obligația Guvernului de a stabili, în cel mult cinci zile de la dizolvarea Parlamentului, data votării și calendarul electoral. Autoritatea invocă acum necesitatea respectării principiului stabilității legislației electorale și faptul că sistemul electoral trebuie reglementat prin lege organică adoptată de Parlament.

AEP precizează explicit că elaborarea proiectului nu este legată de oportunitatea politică sau de momentul organizării unor eventuale alegeri anticipate. Rolul declarat al inițiativei este pregătirea cadrului juridic necesar pentru situația în care mecanismul constituțional al dizolvării Parlamentului ar fi declanșat. Prin urmare, punerea proiectului în transparență nu înseamnă declanșarea procedurii pentru alegeri anticipate, documentul fiind deocamdată o propunere de modificare a legislației electorale care trebuie să parcurgă etapele necesare pentru a deveni lege.