Alexandra și Andrei Buzdea și-au împărtășit povestea în cadrul unui interviu publicat de tion.ro. Cei doi au început să facă mobilă pentru copii deoarece nu au găsit să cumpere ce-și doreau pentru fetițele lor. Datorită talentului pentru meșteșugărit al lui Andrei, copiii se pot bucura de paturi deosebite, cu tobogane ori în formă de căsuță.

Cum v-a venit ideea să porniți o afacere în domeniul bricolaj?

Alexandra Buzdea: Când am aflat că sunt însărcinată, am început să caut, ca orice viitor părinte, mobilă și lucruri necesare pentru copil. Nici măcar nu știam dacă o să am băiat sau fată atunci, dar știam sigur că nu îmi doresc alb, roz și albastru, adică nu ceva „clișeic”. Când am început căutările, exact chestiile astea le-am găsit: alb, roz și albastru. Nu am găsit ce doream eu, lemn, cât mai natural, neutru, pastelat. Și până la urmă i-am zis soțului: «știi ce, hai să facem noi mobila, patul, dulapul și ce avem nevoie» și asta am și făcut. Apoi i-am spus soțului: «hai să facem o afacere din chestia asta, cred că o să meargă». Cam asta a fost ideea. Așa am început.

Andrei Buzdea: Soțul execută ce zice soția până la urmă. Eu mă descurcam și cu un pat cumpărat din magazin, dar nici nu aveam două mâini stângi astfel încât să nu pot face ce își dorea soția, așa că am încercat și am început de la zero, am făcut multe greșeli și pe urmă am învățat din greșelile pe care le-am făcut. Pot să zic că am progresat destul de mult, dar ideea în totalitate aparține soției. Am mai stat pe lângă bunicul meu, care era tâmplar, dar nu pot să zic că am furat meserie. Și tatăl meu lucrează în decorațiuni interioare, îl mai ajutam și pe el. Am fost obișnuit cu munca, așa că nu am fugit deloc de lucrul acesta.

Ce te inspiră când dai viață lemnului?

Andrei Buzdea: Inspirația mi-o iau de la fetele mele, nu o iau de la alte creații sau de la altceva, ci pur și simplu de la nevoile pe care le au fetele și pe care mi le transmite soția.

Cum decurge proiectarea și execuția mobilei?

Alexandra Buzdea: Noi facem absolut tot, de la vorbit cu clientul, design, ofertare, proiectare, livrare, montaj. Avem închiriat un atelier în Timișoara. Andrei, soțul meu, l-a avut pe bunicul lui, care era tâmplar, dar a învățat din mers. Folosim doar lemn masiv, de esență tare, fag, frasin, mai puțin cireș și stejar. Când vopsim mobilierul o facem cu vopsea pe bază de apă. Dar încercăm să nu mai vopsim în totalitate, tocmai ca să avem un produs unicat și nu ceea ce se găsește pe site-urile online.

Andrei Buzdea: Inițial am vrut să facem și jucării, dar ca să fie aprobate sau utilizate de copii trebuiau testate și implicau niște costuri destul de mari. Așa că am renunțat la idee. Poate pe viitor, cine știe.

Care a fost cel mai dificil model cerut pe care l-ai executat?

Andrei Buzdea: Un pat, era special, cu un spațiu sus, pe scări și cu un tobogan. Nici nu mi-am făcut o schiță înainte, a trebuit să îi dau curs lucrării în timp ce o făceam și nu am stat să-mi fac un plan bine stabilit pentru că nu mai făcusem. A mai fost și un foișor foarte mare. Eu lucrând singur mi-a fost destul de greu să manevrez lemnele acelea atât de mari şi grele și nu prea găsești mână de lucru care să te ajute. În general, lucrările mari mi se par adevărate provocări – dar pot să le fac pentru că sunt singur, iar soția se ocupă de fete.

Ce anume vi se cere pentru camera copilului?

Alexandra Buzdea: În ultimul an, adică în 2023, cel mai mult am făcut paturi tip căsuță cât mai deosebite, cu tobogan, cu scări, cu acoperiș, cu geam, cu jardiniere. Am făcut și diferite obiecte pentru dezvoltarea copilului, cum ar fi turn de învățare, ansamblu de joacă cu un triunghi pikler, cu tobogan sau rampă de cățărat, cu balansoar, scaune personalizate pentru mese. Aproape toate comenzile le facem personalizat, exact cum are nevoie omul în casă. Nu producem în serie, nu avem nimic pe stoc în momentul de față.

Care sunt provocările acestei meserii?

Alexandra Buzdea: Cred că cea mai mare provocare este timpul, pentru că nu suntem mereu amândoi în atelier. Avem al doilea copil, care încă este micuț și e foarte dependent de noi. Iar noi nu avem ajutor, bunici sau alte persoane care să ne ajute. Și a trebuit să facem cu rândul la atelier, nu puteam să lucrăm împreună la un produs. Eu de multe ori mergeam noaptea și stăteam până la 2, 3, 4 dimineața. Iar el mergea în timpul zilei, fiind mai matinal.

Andrei Buzdea: Eu doresc să fac orice. Accept orice provocare, chiar dacă la început zic nu. Când văd de multe ori anumite proiecte zic că nu pot să fac și poate nici nu am sculele necesare ca să fac unele lucruri. Dar până la urmă găsesc o soluție.

Ați început afacerea de la zero. Câți bani ați investit la început?

Alexandra Buzdea: Sincer, nici nu am făcut un calcul, dar cred că am investit deja vreo 10.000 de euro în unelte, în principiu. Lemnul îl luăm când avem o comandă, atunci mergem să-l cumpărăm pentru că noi am început într-un garaj al unui prieten. Apoi ne-am mutat într-un atelier mai mare după aproximativ un an, iar după încă un an aproape ne-am mutat într-un atelier și mai mare, cel în care lucrăm acum.

Andrei Buzdea: Încercăm să ne promovăm un pic mai bine decât am făcut-o până acum şi să ajungem la publicul pe care noi ni-l dorim. Vrem să targetăm persoanele pe care noi le căutăm şi cei care vor calitate şi vor ceva din materiale naturale şi sustenabile până la urmă.

Ce mai urmează să faceți?

Alexandra Buzdea: Camere pentru copii de la A la Z.

Ați făcut vreuna până acum?

Alexandra Buzdea: Nu, dar avem în plan să începem cu camera fetelor noastre. La noi toată casa e făcută din lemn pentru că atunci când am făcut un produs nou, automat l-am testat pe copiii noștri. Încă sunt testate și retestate și tot timpul încercăm să aducem îmbunătățiri. Vrem să facem paturi suspendate, sub ele vrem să facem birou, să facem dressing, o bibliotecă mult mai mare, cea pe care o avem acum e neîncăpătoare deja, pentru că ne plac cărțile, precum și un loc de citit. Iar într-o altă cameră vrem să facem loc de joacă doar pentru ele.

Cât de interesați sunt clienții de obiecte personalizate și cât mai naturale?

Alexandra Buzdea: Majoritatea clienților care au venit, au venit din vorbă în vorbă mai mult. Nu prea am făcut reclamă.

Ce sfaturi ați avea pentru un tânăr care este la început de drum și vrea să-și urmeze visul?

Alexandra Buzdea: Să învețe un pic antreprenoriat pentru că o să cadă în cap imediat. Cu asta cumva ne luptăm și noi. Nu poți să le faci chiar pe toate, sincer. Ce am externalizat și chiar nu vrem să ne ocupăm noi este doar contabilitatea. Eu am făcut Liceul Sportiv, dar voiam să mă duc la Facultatea de Arte pe partea de design vestimentar pentru că eu sunt cu creația, iar soțul meu e cu prelucratul. Dar, bineînțeles, mai vine și el cu idei și ne completăm de cele mai multe ori.

Andrei Buzdea: Să o facă, dar să plece la drum cu un bagaj de cunoștințe, nu ca noi. Noi am început, am investit în scule pe care eu nu le-aș mai cumpăra în momentul ăsta și oarecum a trebuit să tot înlocuiesc din ce am cumpărat inițial. Şi a fost o investiție, nu pot să zic mică. Să cerceteze piața şi să facă ce-şi dorește până la urmă. Să-şi urmeze visul. Că orice se poate face, nu contează că o iei de la zero. Poţi să ajungi unde-ţi doreşti.