Ilie Bolojan a declarat, după respingerea Guvernului Mureșan în Parlament, că votul nu reprezintă un eșec, ci finalizarea unei proceduri constituționale care îi oferă acum președintelui posibilitatea fie să desemneze rapid un nou premier, fie, în anumite condiții, să recurgă la alegeri anticipate.

„Nu e un eșec, ci e o procedură împlinită, pentru că noi am tratat cu responsabilitate desemnarea pe care președintele României a făcut-o, mergând până la capăt, ducând procedura la capăt. E un semn de asumare a răspunderii că atunci când ești desemnat pe această funcție să faci ceea ce ține de tine”, a declarat Bolojan.

Acesta a susținut că Siegfried Mureșan a prezentat un program și o viziune pentru România, iar respingerea Cabinetului închide procedura de învestire. În opinia sa, situația nu mai permite prelungirea incertitudinii politice.

„Odată ce acest guvern a ajuns în Parlament, erau două posibilități, să treacă sau să cadă, dar pentru că a căzut, practic avem două guverne care au fost în situația asta și practic se pot organiza alegerile anticipate, ceea ce nu mai permite tărăgănarea nominalizării unui premier și prelungirea acestei stări de incertitudine care nu este bună pentru România”, a spus Bolojan.

El a respins ideea că nominalizarea lui Mureșan ar fi făcut parte dintr-un plan pentru a-i oferi președintelui „arma” alegerilor anticipate.

„Nu a existat un plan, e o procedură normală și cea mai mare greșeală ar fi fost să prelungim această stare de incertitudine”, a spus liderul liberal, amintind că România se apropie de cinci luni de provizorat.

Bolojan a descris perioada ultimelor luni drept una dificilă pentru Guvern, în care Executivul a trebuit să gestioneze închiderea absorbției unor fonduri europene, programul PNRR, seceta și problemele generate de aceasta, oprirea centralei de la Cernavodă, creșterea prețurilor la combustibili și efectele crizelor internaționale.

„Nu a fost o perioadă ușoară și, practic, această situație în care ne regăsim este una care nu mai permite lungirea stării de incertitudine. Este și total defavorabil pentru România din mai multe puncte de vedere”, a afirmat acesta.

Ce spune Bolojan despre alegerile anticipate

Bolojan a subliniat că anticipatele nu reprezintă o soluție automată pentru problemele României, însă pot deveni o variantă dacă partidele nu reușesc să ajungă la o formulă de guvernare.

„Sigur că alegerile anticipate nu sunt o soluție magică la toate problemele. Dar în situația în care nu se ajunge la o soluție, dar eu cred că se poate ajunge, atunci este singura formulă prin care poți să duci lucrurile mai departe. E o procedură pe care o aplică și alte țări”, a declarat el.

Premierul interimar a avertizat însă că România traversează o perioadă complicată din punct de vedere economic și internațional. El a invocat crizele din energie și combustibili, dar și creșterea costurilor de împrumut pentru state.

Potrivit lui Bolojan, costurile împrumuturilor au crescut în ultima lună atât în Statele Unite și în statele europene, cât și în România, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra bugetului național.

În ceea ce privește rezultatul eventualelor anticipate, liderul PNL a spus că nu poate fi prevăzut și că o campanie electorală ar presupune inevitabil o perioadă în care activitatea politică ar fi dominată de alegeri.

„E greu de spus care va fi rezultatul anticipatelor. Întotdeauna când sunt alegeri, apare o perioadă de inactivitate, să spunem, pentru că se intră în logica electorală. (…) Se pierd câteva luni”, a explicat Bolojan.

El a susținut că PSD și AUR, formațiunile care au contribuit la demiterea Guvernului său, nu au reușit ulterior să ofere o soluție pentru ieșirea din criză.

„Cei care au făcut asta în luna mai, PSD și AUR, astăzi în loc să rezolve problema, m-au mai ținut pe mine în continuare în Guvern. Deși toată vara au trâmbițat că m-am legat de funcții, deși am căutat toate soluțiile pentru a închide criza”, a spus acesta.

Guvernul Mureșan a obținut 182 de voturi. Bolojan: „Atâta este capacitatea noastră totală”

Bolojan a afirmat că votul din Parlament a reprezentat și un test pentru capacitatea actuală de mobilizare a partidelor de centru-dreapta.

Guvernul Mureșan a strâns 182 de voturi dintr-un total de 465 de parlamentari, ceea ce, potrivit calculelor lui Bolojan, reprezintă aproximativ 40%.

„A fost și un test al limitelor pe care le avem cei din centru-dreapta. Avem, așa cum s-a dovedit, o capacitate de a aduna 40% din voturi, pentru că cele 182 de voturi din 465, cât sunt în total numărul de parlamentari, înseamnă 40%. Deci, oamenii trebuie să înțeleagă că atâta este capacitatea noastră totală”, a afirmat acesta.

Întrebat despre faptul că Mureșan a strâns cu șapte voturi mai puțin decât Adrian Veștea la o încercare anterioară de formare a unui guvern, Bolojan a răspuns că numărul exact nu este esențial.

„Nu are neapărat importanță numărul de voturi. Atât a fost capacitatea noastră de a aduna voturi”, a spus el.

Bolojan a susținut că votul a confirmat existența aceleiași majorități PSD-AUR care a contribuit la demiterea Guvernului pe care îl conduce.

Liderul PNL i-a mulțumit lui Siegfried Mureșan pentru modul în care și-a asumat nominalizarea, pentru discuțiile cu grupurile parlamentare și pentru prezentarea programului de guvernare.

„Cred că a demonstrat că este un om care a performat la nivel european și n-a performat degeaba, reprezentând România cu cinste la Bruxelles. Și este un om care și-a făcut școala la timp, și-a luat diplomele pe cinstite. Și asta s-a văzut în această săptămână, că era o variantă serioasă pentru România”, a spus Bolojan.

Variantele propuse anterior de PNL

Bolojan a amintit că liberalii au avansat, de-a lungul crizei politice, mai multe formule pentru formarea unui Executiv.

Printre acestea s-au numărat guverne minoritare care să se susțină reciproc, o alternanță la putere și inclusiv posibilitatea unui guvern tehnocrat, despre care Bolojan a spus că ar fi putut debloca situația în perioada verii și permite adoptarea legislației necesare pentru PNRR.

El a afirmat că România a pierdut 770 de milioane de euro ca urmare a neadoptării proiectului privind salarizarea unitară și a atribuit responsabilitatea PSD.

„Nemai susținând proiectul de lege privind salarizarea unitară, am pierdut 770 de milioane de euro ca efect al neadoptării acestui proiect, din vina Partidului Social-Democrat, să ne înțelegem foarte bine”, a declarat Bolojan.

Liderul liberal a susținut că PNL a propus mai multe soluții, dar acestea nu au fost acceptate, iar votul pentru Guvernul Mureșan a arătat și limitele parlamentare ale formațiunilor care îl susțineau.

Bolojan a precizat că PNL a avut o colaborare bună cu USR și UDMR și că partidele și-au coordonat pozițiile în Parlament. Despre UDMR, liderul liberal a afirmat că reprezentanții formațiunii care au făcut parte din Guvern și-au respectat înțelegerile și că nu are ce să le reproșeze.

Atac dur la PSD și Sorin Grindeanu

Bolojan a criticat discursurile din Parlament și modul în care reprezentanții PSD s-au raportat la Siegfried Mureșan.

„Cred că românii nu au nevoie astăzi de orgolii, n-au nevoie de fraze sforăitoare pe care le-am auzit astăzi în Parlament, de jigniri de cea mai joasă speță, ci au nevoie de atitudini normale”, a spus acesta.

Liderul liberal a adăugat că este dificil să reconstruiești încrederea cu persoane care te atacă public, iar ulterior solicită negocieri.

„E foarte greu să ai încredere în oameni care te înjură cu două ore înainte și după aceea vor să ai un dialog bazat pe respect, pe înțelegere, știind ce s-a întâmplat”, a afirmat Bolojan.

Acesta a precizat că avusese înaintea votului o discuție civilizată cu Sorin Grindeanu, însă a criticat dur intervenția liderului PSD din Parlament.

„A venit cu un vraf de minciuni, cu jigniri impardonabile inclusiv la adresa lui Siegfried Mureșan. E greu să construiești încredere în formula asta, având în vedere istoria pe care o are acest partid și modul în care s-a comportat în această perioadă”, a spus Bolojan.

El a precizat totuși că nu vede o problemă în purtarea unui dialog civilizat cu Sorin Grindeanu sau cu celelalte partide.

„Am discutat cu toate partidele și nu văd o problemă să avem un dialog civilizat”, a afirmat acesta.

Întrebat despre varianta ca Sorin Grindeanu să fie desemnat premier, Bolojan a făcut una dintre cele mai dure declarații ale interviului.

„Dacă ar fi, așa, într-o formă cinică, dar nu merită România asta, știți, cel mai bun premier care să facă toate lucrurile fără să deranjeze pe nimeni ar fi Sorin Grindeanu, dar nu merită România o astfel de situație”, a declarat liderul PNL.

Bolojan a refuzat să speculeze dacă Grindeanu va fi nominalizat, dar a insistat asupra nevoii ca viitorul premier să fie o persoană credibilă, inclusiv din perspectiva piețelor financiare.

„Asta presupune să ai oameni credibili în decizie, care nu sunt niște piromani economici, care nu vin cu lucruri care nu pot fi realizate, nu promit bani pe care nu-i ai și care țin cont de situația în care se găsește România”, a spus Bolojan.

El a adăugat că este dificil să menții încrederea piețelor dacă premierul „nu transmite această încredere și nu e un om serios, care nu blufează”.

Bolojan, despre atacurile la adresa lui Mureșan: „Astea lasă urme”

Liderul PNL a revenit asupra atacurilor lansate în Parlament la adresa lui Siegfried Mureșan și a spus că modul în care politicienii se exprimă are consecințe asupra viitoarelor negocieri.

„Există oameni de la care te aștepți să se coboare într-un asemenea hal și există oameni de la care nu ai așteptări. Și atunci nu ai surprize de genul acesta”, a afirmat Bolojan.

El a subliniat că politicienii aflați în poziții de conducere trebuie să păstreze un nivel minim de respect, chiar și atunci când se află în conflict.

„Întotdeauna trebuie să ai grijă ce vorbești, ce etichete pui, pentru că astea lasă urme inevitabil. Și în condițiile în care nu-ți respecți înțelegerile, în condițiile în care minți, în condițiile în care nu ai un minim respect față de interlocutor, n-ai cum să construiești încredere”, a spus liderul liberal.

Ce spune despre parlamentarii PNL care ar putea susține un Guvern Grindeanu

În interviu a fost adusă în discuție posibilitatea ca aproximativ 20-22 de parlamentari liberali din așa-numita grupare Tuma-Veștea să susțină un eventual Guvern condus de Sorin Grindeanu.

Bolojan a amintit episodul nominalizării Guvernului Veștea, când, deși PNL decisese să nu susțină formula respectivă, Adrian Veștea și o parte dintre liberalii implicați au continuat demersul.

Potrivit lui Bolojan, acea situație „a ieșit prost și pentru partid, și pentru ei”.

Liderul PNL a susținut că, atunci când o organizație ia o decizie după o dezbatere internă, minoritatea trebuie să respecte hotărârea majorității.

„Dacă acea decizie a majorității este de așa natură de gravă încât minoritatea respectivă nu o poate accepta, ce face? Se duce în altă parte și își face drumul ei. Dar nu poate o minoritate să impună unei majorități o decizie sau alta”, a declarat Bolojan.

„Noi plătim astăzi cele mai mari dobânzi din Europa”

Bolojan a legat refuzul PNL de a intra din nou la guvernare alături de PSD de necesitatea continuării reformelor structurale și a reducerii cheltuielilor statului.

El a susținut că România a cheltuit ani la rând mai mult decât și-a permis și a acoperit diferența prin creșterea datoriei, ceea ce a dus la majorarea costurilor cu dobânzile.

„Noi plătim astăzi cele mai mari dobânzi din Europa. Toate aceste lucruri fac ca o bună parte din veniturile pe care noi le avem să plece pe dobânzi și asta va fi o piatră de moară care este legată de gâtul oricăror guverne în perioada următoare”, a spus Bolojan.

În opinia sa, viitoarele guverne trebuie să reducă cheltuielile statului.

„Dacă nu-și reduc cheltuielile statului, guvernele care vor veni, dacă nu facem asta, n-am făcut nimic”, a afirmat liderul liberal.

Bolojan a amintit că, într-o primă etapă, Guvernul a fost obligat să majoreze taxe și impozite pentru a evita inclusiv suspendarea fondurilor europene, măsuri cu care PSD, aflat atunci în coaliție, fusese de acord.

Problemele, spune acesta, au apărut atunci când Executivul a încercat să continue reformele structurale.

El a enumerat reforma administrației și creșterea vârstei de pensionare în sistemele în care angajații ies la pensie la 48-50 de ani, susținând că economia nu mai poate suporta asemenea dezechilibre. „Nu mai funcționează sistemul de pensii”, a spus Bolojan.

Exemplul spitalelor: „Acel spital nu mai este pentru pacienți”

Bolojan a susținut că reforma trebuie să continue și în sistemul de sănătate și a dat exemplul unor unități sanitare cu activitate redusă, dar cu cheltuieli foarte mari de personal.

„Dacă ai un spital care nu are adresabilitate, dacă ai un spital la care numărul de paturi nu este ocupat, dacă ai un spital în care cheltuielile de personal sunt de 90% din totalul de cheltuieli, înseamnă că acel spital nu mai este pentru pacienți, ci pentru angajați”, a afirmat liderul liberal.

El a acuzat PSD că nu ar avea curajul să susțină astfel de măsuri și a explicat de ce PNL nu dorește revenirea într-o coaliție cu social-democrații.

„A merge într-o guvernare cu ei înseamnă să nu faci nimic. Și să duci bolile mai departe, oamenii să suporte toată această stare neplăcută pe care o avem”, a declarat Bolojan.

Liderul PNL a respins și acuzațiile privind „austeritatea sălbatică”.

„Risipa și cheltuielile care nu se justifică nu sunt austeritate, dacă le blochezi. Sunt responsabilitate. E respectul față de cetățeni, pentru că toate aceste lucruri se fac din banii oamenilor care lucrează din greu”, a spus acesta.

PNL nu vrea să intre într-un Guvern cu PSD, dar nu exclude un vot de învestire

Bolojan a reiterat decizia PNL de a nu mai participa la o guvernare alături de PSD și a spus că aceasta nu este determinată de calcule electorale, ci de diferențele privind reformele.

„Decât să fii într-o guvernare în care să nu poți să faci ceea ce trebuie și să te compromiți, și să compromiți pur și simplu o idee politică, e mult mai corect să stai în opoziție, dacă trebuie asta”, a declarat acesta.

Bolojan a precizat însă că această poziție nu exclude automat un vot pentru instalarea unui Guvern din care PNL să nu facă parte sau găsirea unei soluții de compromis.

„PNL va trata serios viitoarea nominalizare, va purta discuții cu premierul desemnat și vom lua o decizie care va ține cont, în mod cert, de interesele României și de ceea ce putem noi face în condițiile date”, a spus liderul liberal.

El a amintit că PNL reprezintă aproximativ 15-16% din Parlament și că formațiunea are nevoie de o susținere electorală mai mare dacă dorește să poată aplica mai multe dintre politicile sale.

„Dacă cei care au încredere în noi vor să facem mai mult decât am făcut până acum, trebuie să fie conștienți că avem nevoie de o forță mai mare și pentru asta trebuie să convingem mai mulți români că suntem o opțiune serioasă. În așa fel încât, la alegerile anticipate sau alegerile la termen, să avem o pondere mai mare ca să putem să facem ceea ce trebuie pentru România”, a afirmat Bolojan.

În ceea ce privește posibilitatea unei sesizări la Curtea Constituțională dacă președintele nu ar declanșa alegeri anticipate, Bolojan a precizat că declarația făcută în acest sens de un coleg liberal reprezintă doar „un punct de vedere personal”.

El a insistat că prioritatea imediată trebuie să fie desemnarea rapidă a unui premier și ieșirea din perioada de incertitudine politică.

Bolojan a mai susținut că nominalizarea lui Siegfried Mureșan ar fi putut fi făcută cu aproximativ trei luni mai devreme, când au existat discuții privind diferite formule de guvernare.

„Cu siguranță putea să-l numească, de exemplu, pe Siegfried Mureșan în urmă cu trei luni de zile. Nu s-a întâmplat nimic. Deci a întârziat”, a afirmat liderul PNL.