Viorel Pașca și soția sa au cerut Judecătoriei Beiuș să îi scoată din registrul agresorilor sexuali

 

Atât el, cât și soția lui s-au adresat Judecătoriei Beiuș și au cerut să le fie radiate datele înscrise în urmă cu două luni în registrul persoanelor care au comis infracțiuni sexuale.

„Bunul samaritean” a fost trecut în acest registru în urma anchetei care a fost declanșată împotriva sa de către DIICOT – Structura Centrală și în care este acuzat, alături de alți membri ai familiei și colaboratori. de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată.

Pașca a considerat că măsura înscrierii în Registrul automatizat i-a încălcat prezumția de nevinovăție și i-a creat un grav și irevocabil prejudiciu de imagine, fiind fotografiat, amprentat și nevoit să se prezinte la Poliție, la intervale regulate de timp. „Menținerea înscrierii nu servește niciunui scop preventiv real, ci se transformă într-o sancțiune aplicată fără judecată”, se arată în solicitarea adresată instanței.

„Mulțumesc frumos, România!”

Pe 11 septembrie 2026, la mai bine de două luni de la perchezițiile din Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, Viorel și Florica Pașca au fost anunțați de polițiștii Secției 2 Poliție Rurală Beiuș că au fost înscriși în Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane și a asupra minorilor. Li s-a transmis că trebuie să se prezinte la Secție pentru a fi fotografiați, amprentați și pentru a le fi prelevate probe biologice. Ulterior, au aflat că sunt obligați să treacă pe la Poliție cel puțin o dată la 3 luni și să anunțe orice deplasare care depășește 15 zile, precum și persoanele vulnerabile ori minore cu care intră în contact.

„Mulțumesc frumos, România!”, a reacționat Viorel Pașca la acel moment. El a acuzat faptul că măsura a fost luată „fără să fim judecați, fără o sentință în acest sens, fără să se ia în calcul prezumția de nevinovăție”.

Prin intermediul avocatului Răzvan Doseanu, cei doi soți au trimis către Serviciului de Cazier Judiciar din cadrul Poliției Bihor o cerere de rectificare și radiere, dar li s-a transmis că acest lucru se poate face doar în caz de clasare, renunțare la urmărirea penală, achitare sau încetarea procesului penal. Reprezentanții Inspectoratului Județean de Poliție au explicat că înscrierea în Registru a fost făcută automat, prin preluarea datelor din evidența cazierului judiciar.

În această situație, soții Pașca au dat în judecată Ministerul de Interne, Direcția Generală Juridică din Poliția Română și Inspectoratul de Poliție Județean Bihor și au cerut judecătorilor beiușeni să oblige aceste instituții să le șteargă datele din Registrul agresorilor sexuali.

„Ce înseamnă măsuri de natură penală?”

Viorel Pașca și soția lui au explicat că înregistrarea lor în baza de date automatizată încalcă prezumția de nevinovăție de care orice persoană se bucură până la soluționarea definitivă a unui proces. „Prin înscriere, statul român afirmă oficial (…) că am comis o asemenea infracțiune, deși nicio instanță nu a stabilit acest lucru. (…) Or, într-un stat de drept, singura modalitate prin care se poate stabili că o persoană «a comis» o infracțiune este o hotărâre judecătorească definitivă”, a explicat Pașca în cererea adresată Judecătoriei Beiuș, în care mai arată că nu beneficiază nici de posibilitatea revizuirii periodice a măsurii înregistrării ca infractor sexual.

În document se mai atrage atenția asupra prevederilor Legii 118/2019 care a reglementat funcționarea Registrului agresorilor sexuali și care arată că în această bază de date sunt înscrise atât cei condamnați pentru astfel de infracțiuni, cât și persoanele „față de care au fost dispuse măsuri procesual-penale”. Însă în cazul soților Pașca se fac cercetări în stare de libertate, fără nicio măsură preventivă.

„Ce înseamnă măsuri de natură penală? Înseamnă control judiciar, arestare preventivă? Pentru că domnul Pașca nu are nicio măsură în momentul de față și cu toate astea a fost inclus în Registru. Sau la măsuri de natură penală se include simplul fapt că procurorul te-a făcut suspect sau inculpat?”, a comentat avocatul familiei Pașca, Răzvan Doseanu, într-un clip video pe Facebook.

În actele înaintate Judecătoriei Beiuș, Pașca a precizat că datele notate provizoriu în cazierul judiciar cu privire la persoanele aflate în cursul procesului penal nu se înscriu în certificatul de cazier judiciar tocmai pentru ca o persoană să nu fie expusă public înaintea unei hotărâri definitive. În schimb, legea privind registrul național automatizat face publice datele, deși nu există nicio sentință a instanței.

„În aceste condiții, a mă supune unui regim de supraveghere polițienească mai intens decât orice măsură preventivă, fără termen și fără nicio evaluare individuală, constituie o măsură vădit disproporționată raportat la situația mea concretă”, a considerat Viorel Pașca.

„Nu mai putem oferi ajutor”

Potrivit cererii de chemare în judecată, „bunul samaritean” a opinat că înscrierea în registrul automatizat nu reprezintă o simplă mențiune într-o bază de date, ci o măsură prin care a fost instituită o serie de restrângeri pentru o perioadă „imposibil de anticipat”. S-a referit aici la obligația de a se prezenta periodic la Poliție, dar și la limitarea libertății de circulație, prin faptul că i s-a impus să anunțe orice deplasare mai lungă de 15 zile, precum și schimbarea locuinței.

Însă cea mai gravă este considerată obligația de a se supune fotografierii, amprentării și prelevării de probe ADN, cu consecințe ireversibile, consideră Pașca. În opinia acestuia, toate datele stocate de autorități îi expune indirect pe membrii familiei sale și pot fi accesate, comparate și comunicate și altor autorități, inclusiv din afara țării. „Chiar dacă legea prevede ștergerea datelor la scoaterea din evidență, nimic nu poate anula utilizările și comunicările intervenite între timp”, se precizează în documentul de sesizare a instanței.

Pașca a mai susținut că măsura înscrierii îi închide orice posibilitate de a activa în domeniul îngrijirii persoanelor cu probleme, chiar și ca voluntar, deoarece trebuie să prezinte certificatul de integritate comportamentală, în care sunt înscrise date din Registrul agresorilor sexuali.

„Din moment ce suntem înscriși în registrul respectiv, noi nu vom mai putea oferi asistență socială și ajutor persoanelor vulnerabile. Și asta e o problemă serioasă pentru noi”, a explicat Viorel Pașca într-un clip video publicat pe Facebook.

În final, cei doi soți au atras atenția că notorietatea de care se bucură datorită activităților caritabile desfășurate a transformat măsura înscrierii în registru într-o sancțiune cu intensitate mult mai mare decât în cazul unei persoane obișnuite. În plus, le va afecta nu doar viața personală, ci și relațiile cu sponsorii și partenerii.

„Denumirea Registrului nu permite publicului să facă nicio distincție. Pentru o persoană cunoscută la nivel național, simpla asociere a numelui cu un asemenea registru echivalează cu o condamnare publică pronunțată înainte de orice judecată și imposibil de reparat ulterior”, au arătat soții Pașca.

Lege atacată acum 4 ani

Răzvan Doseanu, avocatul familiei Pașca, a fost cel care încă din 2022 a contestat la Curtea Constituțională mai multe articole din Legea 118/2019. Potrivit excepției de neconstituționalitate, prin faptul că vizează inclusiv suspecții de infracțiuni sexuale, nu doar persoanele condamnate definitiv, actul normativ invocat răstoarnă prezumția de nevinovăție. În plus, avocatul Doseanu a reclamat obligațiile împovărătoare impuse persoanelor înscrise, menținerea în registru chiar și după reabilitare, precum și faptul că reglementările atacate încalcă principiul neretroactivității legii penale, prin faptul că sunt aplicate chiar și faptelor comise înainte de intrarea lor în vigoare.

Instanța de contencios constituțional a amânat pronunțarea unei decizii pentru 25 noiembrie. Răzvan Doseanu a anunțat că intenționează să ridice, separat, o nouă excepție de neconstituționalitate „exact pe situația domnului Pașca”. „Din punctul meu de vedere este o lege imprevizibilă”, a concluzionat avocatul.