Măsurile vizează în egală măsură companiile și persoanele fizice și sunt programate să intre treptat în vigoare până în 2028. Guvernul propune câteva măsuri fiscale esențiale care vor afecta în mod direct mediul de afaceri. Unele dintre acestea urmăresc ajustarea fiscalității la realitățile europene, altele impun reguli mai stricte de control și contribuție.

Una dintre cele mai importante modificări fiscale anunțate de Guvernul Bolojan vizează creșterea cotelor reduse de TVA, cu scopul declarat de a aduce mai mulți bani la buget și de a echilibra sistemul fiscal.

TVA de la 9% la 19%

Începând cu anul viitor, TVA-ul aplicat pentru lemnele de foc și energia termică va fi majorat de la 5% la 9%. Această măsură vizează în principal ajustarea fiscalității în funcție de costurile reale ale resurselor energetice, într-un context în care subvențiile indirecte prin TVA mică au devenit greu de susținut bugetar. Deși pare o creștere modestă, aceasta va afecta în special gospodăriile din mediul rural și categoriile vulnerabile care folosesc lemnele ca principală sursă de încălzire. De asemenea, energia termică, în special cea furnizată centralizat în orașe, va deveni mai scumpă. Guvernul argumentează că măsura este necesară pentru a reduce presiunea asupra bugetului public și pentru a încuraja un consum mai responsabil al resurselor.

În paralel, celelalte produse și servicii care beneficiază în prezent de o cotă redusă de TVA (de regulă 9%) — cum ar fi serviciile de restaurant, cazările turistice, apa potabilă, îngrășămintele sau produsele veterinare — vor fi taxate cu TVA standard, de 19%. Această decizie are un impact economic semnificativ: va duce la scumpirea unor activități de consum larg, precum mesele în oraș, pachetele turistice sau achizițiile pentru agricultură. Guvernul promite că alimentele de bază și medicamentele vor fi exceptate de la această ajustare și vor rămâne la cota de 9% sau 5%, în funcție de caz.

Produsele accizabile — cum ar fi alcoolul, tutunul și carburanții — vor fi taxate suplimentar. Scopul este dublu: descurajarea consumului de produse nocive și alimentarea bugetului de stat. Totodată, se propune uniformizarea impozitării pe profit și pe dividende la nivelul de 16%, o măsură care vine să elimine unele portițe fiscale și să aducă o mai mare coerență în sistem. În prezent, impozitul pe profit este deja de 16%, dar dividendele sunt taxate cu o cotă mai mică.

Evaziunea fiscală devine infracțiune penală, nu doar contravenție

Una dintre cele mai dure măsuri anunțate este înăsprirea drastică a legislației privind evaziunea fiscală. Concret, neplata taxelor nu va mai fi tratată ca o simplă contravenție administrativă, ci va putea atrage răspundere penală — inclusiv dosar penal și, în cazuri grave, condamnări cu executare. În plus, statul va putea declanșa procedura de executare silită a firmelor cu datorii într-un timp mult mai scurt, reducând birocrația și apelurile excesive în instanță. Scopul este clar: disciplinarea mediului economic și protejarea veniturilor publice prin sancțiuni ferme și rapide.

Pentru a combate evitarea taxelor de către marile platforme digitale și companiile aeriene internaționale care operează în România, guvernul impune obligativitatea înregistrării unui sediu fiscal pe teritoriul național.

Aceasta înseamnă că firme precum Amazon, Booking, Ryanair sau Wizz Air — care încasează bani de la clienți români, dar își plătesc taxele în alte state — vor trebui să raporteze și să plătească impozite direct în România.

În contextul inflației și al creșterii puternice a dobânzilor, multe bănci au înregistrat profituri record în ultimii ani. Guvernul intenționează să introducă o taxă temporară pe profiturile considerate „excesive”, adică peste un anumit prag de rentabilitate.

Pentru a combate fraudarea sistemului de concedii medicale, guvernul propune digitalizarea completă a procesului. Medicul va completa online documentele necesare, într-un sistem oficial conectat direct la ANAF și Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Angajatorii vor putea verifica rapid autenticitatea și durata concediului, iar autoritățile vor putea depista mai ușor abuzurile.

Măsuri pentru populație: taxe noi și mai mult control

Reforma fiscală propusă de guvernul condus de Ilie Bolojan nu vizează doar mediul de afaceri. O componentă importantă a planului de schimbări o reprezintă măsurile dedicate persoanelor fizice, care vor resimți în mod direct modificări în impozitele pe proprietate, veniturile obținute din surse alternative sau activitățile digitale. Scopul declarat: creșterea gradului de colectare și o distribuție mai echitabilă a contribuțiilor fiscale.

Unul dintre cele mai vizibile și controversate anunțuri este recalcularea impozitului pe proprietate. În prezent, acesta se bazează pe valori istorice, stabilite arbitrar, care nu reflectă prețurile reale din piața imobiliară. Noua măsură prevede alinierea impozitului la valoarea de piață a imobilului — ceea ce înseamnă că proprietarii de locuințe situate în zone scumpe sau cu suprafețe mari vor plăti mai mult. Este o abordare progresivă, inspirată din sistemele fiscale vest-europene, care urmărește să introducă echitate între contribuabili. Practic, două apartamente cu suprafețe și caracteristici similare, dar aflate în cartiere diferite (cu valori imobiliare diferite), nu vor mai fi taxate la fel.

Guvernul intenționează să elimine aplicarea cotei reduse de TVA la vânzările de locuințe, cu excepția celor sociale (adică locuințele de până la 120 mp și cu valoare sub 600.000 de lei). Aceasta înseamnă că achizițiile de apartamente noi — mai ales cele din segmentul mediu și premium — vor deveni mai scumpe, deoarece TVA-ul aplicat va fi de 19%, și nu de 5%, cum este acum în multe cazuri.

Pensionarii cu venituri lunare ce depășesc 4.000 de lei vor fi obligați să achite contribuția la asigurările de sănătate (CASS). Această măsură va afecta aproximativ 10% dintre pensionari, respectiv pe cei cu pensii peste medie, și se bazează pe principiul solidarității, conform căruia cei cu venituri mai mari contribuie mai mult la susținerea sistemului public de sănătate.

Impozitarea veniturilor din criptomonede, chirii și online

Într-o premieră pentru România, guvernul introduce impozitarea sistematică a veniturilor obținute din tranzacții cu criptomonede (precum Bitcoin, Ethereum etc.) și din piața bursieră (acțiuni, obligațiuni, fonduri mutuale). Aceste venituri vor fi tratate fiscal ca oricare alte surse de câștig și vor fi incluse în declarația de venit anuală. Până acum, mulți investitori privați nu își declarau aceste profituri, iar statul pierdea o sursă importantă de venit.

Guvernul anunță creșterea taxei de rovinietă — taxa de utilizare a drumurilor naționale. Majorarea va fi diferențiată în funcție de tipul vehiculului și distanța parcursă, în linie cu practicile europene. Aceasta va afecta mai ales șoferii de vehicule grele, transportatorii, dar și persoanele care fac frecvent naveta pe distanțe mari. Banii colectați vor fi direcționați către întreținerea și modernizarea rețelei rutiere din România.

Proprietarii care oferă locuințe spre închiriere în regim hotelier, prin platforme digitale precum Airbnb sau Booking.com, vor fi obligați să declare veniturile și să plătească impozit și TVA, acolo unde este cazul. Până acum, multe dintre aceste venituri erau nedeclarate, iar statul pierdea sume considerabile. Prin această măsură, guvernul urmărește combaterea evaziunii fiscale din sectorul turistic și crearea unui mediu concurențial echitabil între hoteluri, pensiuni și chirii de scurtă durată.

Un alt domeniu reglementat este cel al veniturilor obținute prin platforme de social media — TikTok, YouTube, Facebook, Instagram sau Twitch. Persoanele care încasează bani din publicitate, sponsorizări, abonamente sau vânzarea de produse digitale vor fi obligate să își declare câștigurile și să plătească impozite, precum un freelancer sau PFA.

Cu siguranță, vorbim despre o reformă care stârnește numeroase nemulțumiri, atât în anumite sectoare, cât și în rândul cetățenilor. Rămâne de văzut dacă aceasta va fi implementată eficient și transparent și dacă va reprezenta un pas important către o economie sustenabilă și un stat mai bine finanțat.

Program de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR-Grupul Parlamentar as Minorităților Naționale din Camera Deputaților 2025-2028: