Președintele Nicușor Dan poate face o nouă nominalizare pentru funcția de premier, iar Parlamentul va trebui să se pronunțe din nou. Doar după îndeplinirea condițiilor prevăzute de Constituție poate fi luată în calcul dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate. La momentul redactării acestei știri, ședinta din Parlament se află în desfășurare.

Guvernul Mureșan are nevoie de 233 de voturi

Cabinetul propus de Siegfried Mureșan are nevoie de 233 de voturi pentru a fi învestit de Parlament.

În actuala configurație parlamentară, PNL, USR și UDMR, formațiunile care susțin actuala formulă guvernamentală, nu dispun singure de numărul necesar de voturi. PSD a decis să nu susțină Cabinetul Mureșan, iar AUR a anunțat, de asemenea, că nu va vota Guvernul.

Decizia PSD de a nu susține noul Executiv a fost anunțată de liderul partidului, Sorin Grindeanu, iar informația a fost relatată de Wall-Street.ro, pe baza declarațiilor făcute de acesta și a deciziei Biroului Permanent Național al formațiunii.

Și liderul AUR, George Simion, a anunțat că formațiunea nu va vota Cabinetul Mureșan, potrivit unei relatări publicate de Wall-Street.ro.

În aceste condiții, un eventual vot negativ în Parlament ar deschide o nouă etapă a procedurii de formare a Guvernului.

Ce se întâmplă dacă Parlamentul respinge Guvernul Mureșan

Respingerea Cabinetului nu duce automat la dizolvarea Parlamentului.

Conform Constituției României, președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, iar Guvernul este numit ulterior pe baza votului de încredere acordat de Parlament. Procedura este prevăzută la articolul 85 din Constituție.

În cazul unui eșec al primei propuneri, președintele poate face o nouă nominalizare.

Un astfel de scenariu a fost analizat de liderul deputaților UDMR, Csoma Botond. Acesta a declarat pentru Digi24 că, în opinia sa, Nicușor Dan ar putea face încă două desemnări în cazul în care prima propunere nu trece de Parlament.

Potrivit scenariului prezentat de Csoma Botond, prima dintre aceste nominalizări ar putea fi una politică, inclusiv un candidat social-democrat, fără ca acesta să fie obligatoriu Sorin Grindeanu. Ulterior, șeful statului ar putea reveni la varianta unui premier tehnocrat.

Declarația reprezintă însă scenariul politic prezentat de liderul UDMR, nu o decizie anunțată de Administrația Prezidențială.

Când se poate ajunge la alegeri anticipate

Pentru ca România să ajungă la alegeri parlamentare anticipate trebuie respectate condițiile prevăzute în Constituție.

Articolul 89 prevede că președintele poate dizolva Parlamentul după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Parlamentul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

Așadar, respingerea Guvernului Mureșan nu înseamnă, prin ea însăși, declanșarea alegerilor anticipate.

Este nevoie de parcurgerea etapelor constituționale și de îndeplinirea condițiilor prevăzute de articolul 89.

PNL ia în calcul sesizarea CCR

În paralel cu scenariul unei noi nominalizări, în PNL a fost luată în calcul și posibilitatea unei sesizări la Curtea Constituțională.

Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a declarat că partidul analizează sesizarea CCR în cazul în care Guvernul Mureșan este respins, iar președintele nu convoacă alegeri anticipate.

Potrivit declarațiilor lui Muraru, citate de Wall-Street.ro în articolul care analizează scenariul post-respingere, juriștii PNL consideră că ar putea fi întrunite condițiile constituționale pentru declanșarea procedurii.

Această interpretare aparține PNL și nu reprezintă o decizie a Curții Constituționale.

Ce a spus Nicușor Dan despre alegerile anticipate

Președintele Nicușor Dan a vorbit anterior despre posibilitatea alegerilor anticipate în contextul crizei politice și al dificultăților de formare a unui nou Guvern.

Cu o zi înaintea votului pentru Cabinetul Mureșan, șeful statului a declarat că alegerile anticipate „nu sunt o soluție” și a făcut apel la partidele politice să găsească o soluție pentru formarea Guvernului. Declarația a fost relatată de Digi24 pe 29 septembrie 2026.

Poziția președintelui este relevantă în contextul în care un eventual eșec al Guvernului Mureșan ar putea obliga Palatul Cotroceni să decidă următorii pași constituționali.

Care sunt următorii pași dacă Guvernul Mureșan nu trece

În cazul în care Cabinetul propus de Siegfried Mureșan nu primește votul de încredere, procedura poate continua astfel:

1. Parlamentul respinge Guvernul propus.
Cabinetul nu obține cele 233 de voturi necesare pentru învestitură.

2. Președintele poate relua consultările cu partidele.
Nicușor Dan poate discuta cu formațiunile parlamentare pentru identificarea unei noi soluții.

3. Este desemnat un alt candidat pentru funcția de premier.
Noul candidat trebuie să formeze un Cabinet și să solicite votul de încredere al Parlamentului.

4. Parlamentul votează asupra noii propuneri.
Dacă și această solicitare de învestitură este respinsă, se ajunge la următoarea etapă a procedurii constituționale.

5. Poate fi analizată dizolvarea Parlamentului.
Aceasta devine posibilă numai în condițiile prevăzute de articolul 89 din Constituție: inclusiv două solicitări de învestitură respinse și neacordarea votului de încredere în termenul constituțional de 60 de zile de la prima solicitare.

6. Alegerile anticipate nu sunt automate.
Chiar dacă sunt îndeplinite condițiile constituționale, dizolvarea Parlamentului presupune o decizie a președintelui, urmată de procedurile electorale prevăzute de lege.

Ce se întâmplă acum

În acest moment, rezultatul votului din Parlament pentru Guvernul Mureșan este elementul care va determina următoarea etapă politică.

Dacă Executivul este respins, Nicușor Dan poate opta pentru o nouă nominalizare, în timp ce partidele parlamentare vor trebui să negocieze pentru identificarea unei formule care să poată obține voturile necesare.

Scenariul alegerilor anticipate rămâne legat de îndeplinirea condițiilor prevăzute de Constituție și nu este o consecință automată a respingerii unui singur Guvern.