Propunerea aparține conducerii Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), care susține că extinderea bazei de contribuabili ar putea aduce cel puțin 2,5 miliarde de lei în plus la bugetul sistemului public de sănătate.
În prezent, persoanele fără venituri se pot asigura voluntar, prin plata unei contribuții anuale de 2.430 de lei. Potrivit datelor prezentate de instituție, aproximativ 2,9 milioane de români figurează în evidențe ca neasigurați.
Președinta interimară a CNAS, Larisa Mezinu-Bălan, consideră că statul ar trebui să găsească soluții prin care mai mulți adulți să contribuie la finanțarea sistemului medical, fără să fie necesară majorarea cotei actuale de 10% pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), a relatat Alba24.
Deocamdată, este vorba despre o propunere discutată la nivelul conducerii instituției, nu despre o obligație introdusă prin lege. Pentru aplicarea unei asemenea măsuri ar fi necesare modificări legislative.
Aproape 2,9 milioane de români figurează ca neasigurați
Potrivit datelor prezentate de conducerea CNAS, aproximativ 2,9 milioane de cetățeni români apar în evidențele medicilor de familie ca persoane care nu au asigurare de sănătate.
Larisa Mezinu-Bălan a precizat că aproximativ 95% dintre acești oameni au sub 60 de ani. Persoanele respective reprezintă în jur de 15% din populația țării, conform declarațiilor făcute de oficial și preluate de Agerpres.
În această categorie nu sunt incluși copiii și alte persoane care beneficiază de asigurare fără plata contribuției, în baza unor prevederi speciale din legislație.
Conducerea CNAS atrage atenția că o parte dintre adulții care figurează ca neasigurați ar putea desfășura activități economice fără să declare veniturile sau ar putea utiliza diferite mecanisme de optimizare fiscală.
În opinia președintei interimare a instituției, identificarea acestor situații și extinderea numărului de contribuabili ar putea contribui la o finanțare mai stabilă a sistemului public de sănătate.
Cât plătesc în 2026 persoanele fără venituri pentru asigurarea de sănătate
În prezent, persoanele care nu realizează venituri și nu beneficiază de asigurare în baza unei categorii exceptate se pot asigura prin plata voluntară a contribuției CASS.
Procedura presupune depunerea Declarației unice la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Potrivit articolului 180 din Codul fiscal, contribuția se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra unei baze echivalente cu șase salarii minime brute pe economie.
Pentru anul 2026, salariul minim brut luat în calcul este de 4.050 de lei, astfel că suma totală datorată pentru asigurarea de sănătate este de 2.430 de lei.
Plata se face în două tranșe. La depunerea Declarației unice se achită 25% din contribuție, respectiv 607,50 lei. Diferența de 75%, adică 1.822,50 lei, trebuie plătită până la 25 mai a anului următor.
Prin achitarea contribuției, persoana dobândește calitatea de asigurat pentru o perioadă de 12 luni, în condițiile prevăzute de lege.
Mecanismul este reglementat de Codul fiscal, inclusiv prin modificările introduse prin Legea nr. 141/2025.
CNAS estimează încasări suplimentare de cel puțin 2,5 miliarde de lei
Una dintre principalele motivații ale propunerii este creșterea veniturilor Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).
Potrivit calculelor prezentate de Larisa Mezinu-Bălan la TVR Info, extinderea obligației de plată pentru persoanele neasigurate ar putea aduce cel puțin 2,5 miliarde de lei suplimentar în sistemul public de sănătate.
Raportată la contribuția anuală actuală de 2.430 de lei, această sumă ar echivala cu plata integrală a contribuției de către aproximativ 1,03 milioane de persoane.
Dacă toate cele 2,9 milioane de persoane care figurează în prezent ca neasigurate ar achita contribuția anuală, încasările teoretice ar ajunge la aproximativ 7,05 miliarde de lei.
Totuși, numărul persoanelor care ar putea fi efectiv obligate să plătească depinde de forma viitoarelor reglementări. Nu toți cei înregistrați ca neasigurați se află neapărat în aceeași situație. O parte dintre ei ar putea locui în străinătate sau ar putea beneficia de alte forme de asigurare.
Conducerea CNAS susține că extinderea bazei de contribuabili ar permite menținerea cotei CASS la nivelul actual de 10%, fără o majorare generală a acesteia.
CNAS și ANAF pregătesc discuții despre românii fără asigurare
Pentru identificarea unor soluții concrete, conducerea CNAS a anunțat că va avea o întâlnire cu reprezentanții ANAF la sfârșitul lunii noiembrie 2026.
Discuțiile ar urma să vizeze situația persoanelor care figurează ca neasigurate, posibilitățile de extindere a bazei de contribuabili și modalitățile prin care poate fi clarificat statutul acestora.
Un subiect important îl reprezintă românii care locuiesc în străinătate, dar revin periodic în țară.
Larisa Mezinu-Bălan a explicat că o parte dintre cele 2,9 milioane de persoane înregistrate ca neasigurate ar putea să nu mai locuiască permanent în România. Unele dintre acestea revin în țară în perioada concediilor sau a sărbătorilor și pot avea nevoie de servicii medicale.
În acest context, CNAS dorește să analizeze situația acestor cetățeni și modul în care poate fi stabilit dreptul lor la servicii medicale, astfel încât să fie respectate atât legislația națională, cât și regulile europene.
Ce se întâmplă cu românii care sunt asigurați în alte state europene
Românii care lucrează și sunt asigurați într-un alt stat membru al Uniunii Europene nu ar trebui să plătească automat contribuții de sănătate în România doar pentru că figurează în evidențele naționale ca neasigurați.
Regulamentele europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială stabilesc, în principiu, că o persoană este supusă legislației de securitate socială a unui singur stat membru.
Astfel, românii asigurați într-o altă țară europeană pot beneficia de îngrijiri medicale necesare în timpul unei șederi temporare în România, în baza Cardului European de Asigurări Sociale de Sănătate, în condițiile prevăzute de regulamentele europene.
Există și situații în care o persoană locuiește în România, dar rămâne asigurată în alt stat. În astfel de cazuri, dreptul la servicii medicale poate fi dovedit prin formularul european S1, dacă sunt îndeplinite condițiile legale.
Prin urmare, orice modificare privind obligativitatea contribuției pentru persoanele fără venituri trebuie corelată cu regulile europene, astfel încât să nu apară obligații duble de asigurare pentru aceeași persoană.
Cine este scutit de plata contribuției la sănătate
Propunerea CNAS îi vizează pe adulții care nu au venituri declarate și nu se încadrează în categoriile exceptate de legislația actuală.
În prezent, anumite persoane beneficiază de asigurare de sănătate fără să fie obligate să achite contribuția CASS, în condițiile stabilite prin lege.
Printre acestea se numără copiii, anumite categorii de tineri care își continuă studiile, persoanele cu handicap și persoanele diagnosticate cu anumite afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate.
Legislația prevede, de asemenea, reguli speciale pentru femeile însărcinate și lăuze, în funcție de situația acestora și de condițiile de eligibilitate.
În cazul pensionarilor, contribuția de sănătate se aplică în prezent asupra părții din pensie care depășește pragul de 3.000 de lei lunar, potrivit modificărilor legislative în vigoare.
Președinta interimară a CNAS a precizat că propunerea privind extinderea obligației de plată nu urmărește eliminarea protecției acordate categoriilor exceptate prin lege.
Ce servicii medicale primesc în prezent persoanele neasigurate
Persoanele care nu au asigurare medicală nu sunt lipsite complet de acces la sistemul public de sănătate. Potrivit Legii nr. 95/2006 și reglementărilor CNAS, acestea beneficiază de un pachet minimal de servicii medicale.
Acesta include asistență medicală pentru urgențe medico-chirurgicale, anumite servicii de prevenție, supravegherea sarcinii și a lăuziei, precum și alte servicii prevăzute expres de legislație.
În schimb, persoanele neasigurate nu beneficiază, ca regulă generală, de întregul pachet de servicii medicale decontat pentru asigurați. Accesul la investigații, tratamente și medicamente compensate este limitat la situațiile prevăzute de lege.
Serviciile medicale de urgență rămân însă garantate inclusiv pentru persoanele care nu au calitatea de asigurat.
În contextul discuțiilor despre extinderea bazei de contribuabili, Larisa Mezinu-Bălan a adus în atenție și posibilitatea regândirii diferenței dintre pachetul minimal și pachetul de bază.
Ce se întâmplă cu plata CASS pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei
Un alt subiect abordat de conducerea CNAS este contribuția de sănătate achitată de pensionarii care încasează pensii mai mari de 3.000 de lei lunar.
Potrivit modificărilor introduse prin Legea nr. 141/2025, CASS se aplică asupra sumei care depășește acest prag, nu asupra întregii pensii.
Măsura este prevăzută, în forma actuală a legislației, până la 31 decembrie 2027.
Președinta interimară a CNAS a susținut că măsurile de extindere a bazei de contribuabili au contribuit la îmbunătățirea finanțării sistemului public de sănătate.
Potrivit declarațiilor sale, în 2026, Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate funcționează fără subvenții de echilibrare de la bugetul de stat, iar plățile către furnizorii de servicii medicale, inclusiv către farmacii, au fost efectuate la termen.
Conducerea instituției consideră că identificarea unor noi surse de finanțare este importantă pentru menținerea acestui echilibru și după anul 2027.
Deocamdată, obligarea adulților fără venituri la plata contribuției de sănătate rămâne o propunere a conducerii CNAS. O eventuală aplicare va depinde de soluțiile stabilite în urma discuțiilor cu ANAF și, mai ales, de modificările legislative care vor fi adoptate.
Citiți principiile noastre de moderare aici!