Curtea de Conturi a României a publicat, în 4 iunie, pe site-ul instituției, un comunicat de presă privind rezzultatele auditului de conformitate realizat la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru activitatea desfășurată în anul 2023.

Potrivit raportului publicat, instituția de control a identificat multiple deficiențe în modul de administrare și colectare a veniturilor bugetului general consolidat, semnalând totodată practici îngrijorătoare legate de folosirea masivă a acelorași adrese pentru înregistrarea sediilor sociale ale firmelor cu datorii semnificative la bugetul de stat. 47.000 de firme, aproape 30 de miliarde lei datorii, la doar 2.400 de adrese Datele colectate de Curtea de Conturi, în colaborare cu ANAF, Centrul Național pentru Informații Financiare și Oficiul Național al Registrului Comerțului, dezvăluie un fenomen amplu de „aglomerare” fiscală: 47.513 firme înregistrate la doar 2.440 de adrese, cumulând datorii totale de aproape 30 miliarde lei (29,6 miliarde), la data de 31 decembrie 2023.

Multe dintre aceste adrese găzduiesc zeci, sute sau chiar mii de entități juridice, ridicând suspiciuni serioase de evitare a obligațiilor fiscale. Un exemplu grăitor este o adresă din Sectorul 1 al Capitalei, pe bulevardul Bucureștii Noi, unde funcționează, oficial, 6.061 PFA-uri și 2.398 firme, toate declarate în același spațiu. Alte cazuri similare includ o adresă de pe strada Argentina (1.895 firme cu datorii de peste 465.000 lei) și un apartament din Sectorul 2, în care sunt înregistrate 2.736 firme, ce cumulează datorii de peste 124 milioane lei.

ANAF, nepregătit să gestioneze riscul fiscal al acestor entități Curtea de Conturi avertizează că structurile ANAF nu dispun, în prezent, de indicatori de risc fiscal adaptați pentru a captura acest tip de comportament și anume înregistrarea de firme „la grămadă” la aceeași adresă, deseori fără activitate economică reală, dar cu un rol esențial în rețelele de deduceri de TVA.

Acest vid legislativ și procedural permite perpetuarea unei practici periculoase: transferul repetat al firmelor cu datorii mari către administratori „de sacrificiu”, în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor. Consecințele sunt directe, ANAF nu poate recupera datoriile, iar bugetul de stat este prejudiciat. Găuri și în estimarea veniturilor: TVA-ul, marele minus Un alt aspect major vizat de audit este estimarea decalajului de conformitate la TVA (GAP TVA- diferența dintre suma de TVA pe care statul se asteaptă să o încaseze și suma de TVA efectiv colectată la buget).

Deși România a înregistrat un progres, reducând acest indicator de la 34,8% în 2021 la 30,6% în 2022, Curtea de Conturi consideră că metodele actuale de estimare și prognoză ale ANAF sunt insuficient dezvoltate. Se solicită modernizarea acestora pentru o colaborare eficientă cu structurile Comisiei Europene și Fondului Monetar Internațional, care monitorizează permanent acest indicator.

Totodată, politicile fiscale interne, cum ar fi aplicarea excesivă a cotelor reduse sau a scutirilor de TVA – contribuie la menținerea unui GAP ridicat, în ciuda trendului ușor descrescător. Haos în evidența datoriilor din sentințe penale La capitolul executare silită, auditorii au semnalat o altă problemă gravă: lipsa unei proceduri clare de evidență pentru debitele rezultate din sentințe penale. Serviciul regional specializat din București nu are un sistem informatic complet funcțional, iar aceste datorii nu sunt centralizate în mod eficient, ceea ce împiedică urmărirea și încasarea lor.

Neconformități masive la nivel teritorial: peste 3,3 miliarde lei impact total La nivelul structurilor teritoriale ale ANAF, auditul a evidențiat neconformități semnificative. În urma verificărilor la 41 de administrații județene și alte entități fiscale din București, au fost identificate venituri suplimentare de 572 milioane lei, iar erorile de înregistrare în contabilitate și evidențele fiscale s-au ridicat la 2,76 miliarde lei.