Un proiect legislativ depus recent la Senat de un grup de deputați PNL, printre care și fostul prefect de Bihor, Dumitru Țiplea, a stârnit una dintre cele mai sensibile dezbateri din ultimii ani privind transparența instituțiilor publice. Inițiativa propune modificarea Legii nr. 544/2001, actul normativ fundamental care garantează accesul liber la informațiile de interes public.

Conform textului proiectului, autoritățile ar putea refuza mai ușor solicitările venite din partea jurnaliștilor, ONG-urilor sau a cetățenilor, prin introducerea unei noi categorii: „informațiile cu regim special”.

Ce aduce nou proiectul: informații care pot deveni inaccesibile publicului

Documentul legislativ introduce oficial o categorie suplimentară de date – informațiile cu regim special – ce ar urma să fie exceptate de la accesul public. Proiectul definește această categorie astfel:

„Prin informație cu regim special se înțelege orice informație care privește cercetări științifice în curs de desfășurare sau finalizate, rezultate și metodologii ale cercetărilor științifice, informații privind secrete comerciale, patente”.

O particularitate criticată de specialiști în transparență este faptul că fiecare instituție va putea stabili singură, prin ordin al conducătorului, ce informații intră în această categorie. În practică, acest lucru ar putea conduce la standarde diferite și la posibile abuzuri, întrucât șefii instituțiilor ar dobândi libertatea de a clasifica intern orice document ca având „regim special”.

Mai mult, proiectul permite refuzul cererilor de informații și în situațiile în care autoritatea consideră că datele solicitate „nu sunt de interes public”, formulare interpretabilă, care ar putea restrânge semnificativ dreptul constituțional la informare.

O altă modificare majoră impusă de acest proiect este introducerea unui termen maxim de cinci ani, în care instituțiile sunt obligate să mențină online informațiile publicate din oficiu (structură organizatorică, bugete, liste de documente publice etc.). În forma actuală a legii, aceste informații trebuie menținute fără limită de timp.

Fiind unul dintre inițiatori, Bihon.ro l-a chestionat pe deputatul liberal de Bihor, Dumitru Țiplea, care a explicat motivele susținerii sale.

„Din partea mea, lucrurile sunt destul de simple cu privire la acel proiect de lege. Am participat la mai multe întâlniri cu reprezentanții asociațiilor cercetătorilor și aveau dreptate că e nevoie de o protejare a rezultatelor activității lor. Noile reglementări nu privesc mass-media”, cu toate că această ultimă precizare nu este menționată nicăieri în textul legii.

În contextul unor posibile interpretări abuzive, mai ales în situația în care cercetări științifice ar putea fi utilizate de autorități pentru justificarea unor investiții, și a lipsei unei mențiuni explicite privind accesul mass-media la aceste studii, deputatul Țiplea a precizat ironic:

„Nu există o asemenea posibilitate de refuz pentru accesul mass-media la informațiile legate de cercetări științifice folosite de autorități. Credeți că dacă era o problemă nu era deja scandal în media națională?”.

La finalul discuției, Dumitru Țiplea și-a arătat disponibilitatea de a lua în considerare eventuale propuneri de modificări ale proiectului, subliniind că demersul legislativ se află încă la început.

Cum justifică inițiatorii modificările. Fragmente din expunerea de motive

În expunerea de motive, inițiatorii afirmă că legea trebuie modificată pentru a preveni abuzurile comise prin solicitări numeroase sau repetate: „În scopul creării un echilibru între interesele şi drepturilor cetăţenilor de a dispune de acces liber la informaţiile de interes public, pe de-o parte, şi necesitatea stabilirii unui cadrul legal care să limiteze abuzurile prin care poate fi afectată funcţionarea normală a instituţiilor şi autorităţilor, pe de altă parte”.

Aceștia susțin că forma actuală a legii ar permite anumitor persoane să folosească mecanismul solicitărilor pentru a bloca instituțiile sau pentru a obține informații care ar putea afecta patrimoniul public.

„Considerăm că nu poate fi acceptat ca obligativitatea asigurării accesului la astfel de informaţii să creeze, pentru anumite persoane, care nu justifică vreun interes nici măcar aparent în aflarea acestor informații, un mecanism prin care să se urmărească în fapt blocarea activităţii instituțiilor şi autorităţilor de putere publică, prin solicitări de informaţii repetate sau obţinerea unor informaţii care pot aduce prejudicii patrimoniale instituției/autorităţii (invenţii, cercetări, patente etc)”.

Cei care au redactat expunerea merg mai departe, afirmând că unii solicitanți ar utiliza informațiile „în interes propriu”:

„Cu atât mai grav este faptul că unii dintre solicitanți doresc să utilizeze datele obținute în interes propriu, pentru anumite lucrări sau diverse petiţii/sesizări tendențioase ori în alte domenii. (…) Considerăm că accesul la informațiile de interes public trebuie să fie justificat de un minim interes public, respectiv ca prin cererile formulate, solicitantul să justifice motivele pentru care apreciază că îi este necesară furnizarea informaţiilor solicitate”.

Expunerea conține și un al doilea fragment – reprodus ca atare, cu erorile și deformările din textul transmis:

„Cu toate acestea, forma actuală a legii permite crearea unui deze­chilibru între scopul legii şi interesul anumitor solicitanţi. Considerăm că nu poate fi acceptat ca obligativitatea asigurării accesului la astfel de informaţii să creeze, pentru anumite persoane care nu justifică vreun interes nici măcar aparent în aflarea acestor informaţii, un mecanism prin care să se urmărească, în fapt, blocarea activităţii instituţiilor şi autorităţilor de putere publică, prin solicitări de informaţii repetate sau obţinerea unor informaţii care pot aduce prejudicii patrimoniale instituţiei/autorităţii (invenţii, cercetări, patente etc.). (…) Modificarea legislativă urmăreşte, în primul rând, stabilirea unui cadru legal coerent, actualizat, care să limiteze abuzurile de drept exercitate de anumite persoane, de rea-credinţă“.

Dacă legea va fi adoptată și promulgată, Guvernul va avea la dispoziție 90 de zile pentru a actualiza normele metodologice. Până atunci, proiectul va trece prin procesul parlamentar.