Începând de săptămâna viitoare, Executivul va declanșa procedurile de asumare a răspunderii pentru un al treilea pachet de măsuri menit să reducă deficitul bugetar, cu accent pe reorganizarea aparatului administrativ din România. Măsurile vizează simultan administrația locală și cea centrală – iar esența planului este clară: reducerea personalului și limitarea cheltuielilor. Bolojan insistă că aceste ajustări sunt singura cale pentru ca statul să-și recapete echilibrul financiar și să mențină accesul la fondurile europene vitale investițiilor majore.

„De săptămâna viitoare începem să punem în procedură de adoptare, prin angajarea răspunderii Guvernului, pachetul pe administraţia locală şi centrală, înseamnă că mai luăm încă un set de măsuri în aşa fel încât anul viitor să scădem cu cel puţin două puncte procentuale acest deficit, să ne însănătoşim, practic, balanţa comercială, și ca efect secundar să ne luăm banii europeni ca să ne putem finanţa investiţiile”, a declarat premierul, într-un interviu acordat pentru Europa Liberă.

Reorganizarea administrației locale: formula pe număr de locuitori și reducerea a 10% din personal

Acesta atrage atenția că fondurile europene reprezintă „jumătate din investiţiile României” și avertizează fără echivoc.

„Dacă noi nu avem aceşti bani europeni, nu mai avem capacitatea să terminăm autostrăzi, linii de cale ferate, spitale şi aşa mai departe”, a mai spus premierul.

Una dintre cele mai importante schimbări din viitorul act normativ este stabilirea unui algoritm care va dicta numărul de angajați din fiecare primărie în funcție de populația localității. Acest criteriu, spune premierul, va arăta clar unde există excedent de personal și unde sunt necesare ajustări.

Implementarea nu va fi bruscă, ci va urma un calendar în două etape. Anul 2026 va reprezenta o perioadă de tranziție, în care autoritățile locale vor putea opta fie pentru reducerea cheltuielilor de personal, fie pentru diminuarea efectivă a numărului de posturi. Abia de la 1 ianuarie 2027 se va aplica formula de bază, cu tăieri obligatorii acolo unde normarea o impune.

„În mod normal, aceste efecte ar însemna că, per global, 10% din personalul din administraţia locală ar trebui să plece. De la 1 ianuarie se aplică aceste proceduri, dar nu poţi să faci reducere de pe o zi pe alta”, explică Ilie Bolojan. Premierul estimează că doar derularea procedurilor administrative pentru disponibilizări va necesita cel puțin un trimestru.

Pachetul 3 de măsuri promite 4 miliarde de lei economie.

Conform datelor prezentate de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, impactul total al Pachetului 3 se va ridica la 3,5 – 4,5 miliarde de lei. În administrația locală, măsurile ar urma să ducă la eliminarea a aproximativ 13.000 de posturi – echivalentul a 10% din totalul funcțiilor ocupate.

Cseke a subliniat că primăriile administrate eficient, care se încadrează deja în limitele de personal și cheltuieli, nu vor avea de suferit. El a punctat că reducerea cu 10% a cheltuielilor se va aplica și la nivel central, însă modul concret de ajustare va fi stabilit de fiecare ordonator de credite, în funcție de specificul activității.

La nivelul administrației centrale, Executivul urmărește o reducere de aproximativ 10% a fondului total de salarii. Mecanismul va fi flexibil și adaptat realităților fiecărui minister, afirmă premierul. Domenii precum sănătatea sau ordinea publică impun structuri diferite, motiv pentru care ajustările vor fi operate prin hotărâri de guvern sau ordonanțe distincte.

Bolojan insistă însă că nimeni nu va fi exceptat: „Aici nu e vorba de a face excepţii, ci aici este vorba că în acest efort colectiv fiecare trebuie să participe, de la Parlamentul României şi până la omul care lucrează în administraţie în cea mai mică comună”.

Pe lângă tăieri, premierul vorbește și despre o schimbare de paradigmă administrativă: trecerea unor competențe de la nivel central către autoritățile locale, cu scopul de a transforma administrația într-un actor care generează dezvoltare, nu doar costuri.

„Acest pachet nu înseamnă doar reducere, înseamnă o schimbare a filosofiei în administraţie”, subliniază acesta. În negocierile din coaliție, Guvernul a ajuns la o înțelegere privind modul treptat în care vor fi aplicate măsurile. „În ultima întâlnire pe care am avut-o am găsit o formulă în aşa fel încât, pe de o parte să şi facem ceva cu adevărat, dar să şi găsim o perioadă de tranziţie de un an de zile”, spune premierul.

În 2026 vor funcționa cele două scenarii – reducere de costuri sau reducere de personal – urmând ca anul 2027 să marcheze aplicarea strictă a noii formule de dimensionare a aparatului administrativ.