Tribunalul Sibiu a decis că statul român are dreptul și asupra celeilalte jumătăți a casei, nu doar asupra părții deja intrate anterior în proprietatea statului, notează Libertatea. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.

Prin decizia instanței, judecătorii au admis acțiunea formulată de statul român, reprezentat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu, și au constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor emis în februarie 2012 de un birou notarial din Sibiu. Mai exact, instanța a stabilit că imobilul de pe strada Nicolae Bălcescu a fost inclus nelegal în masa succesorală și a dispus ca pârâta să lase statului român imobilul „în deplină proprietate și liniștită posesie”.

Această hotărâre era esențială pentru Fisc, care nu putea intabula imobilul în întregime fără o decizie judecătorească clară asupra celei de-a doua jumătăți. Până acum, doar o parte a clădirii fusese trecută pe numele statului, cealaltă figurând pe numele familiei Baștea, în urma unei succesiuni contestate.

Cazul are o istorie juridică îndelungată. Klaus Iohannis a pierdut definitiv, în 2015, dreptul de proprietate asupra imobilului din centrul Sibiului, însă folosise întreaga clădire încă din 1999. În tot acest interval, fostul șef al statului a închiriat spațiile comerciale din imobil ca și cum i-ar fi aparținut integral. Ulterior, ANAF a calculat că statul a fost prejudiciat cu aproape un milion de euro, reprezentând chirii încasate ilegal între anii 1999 și 2015.

Fiscul i-a cerut lui Iohannis să returneze suma de aproximativ 4,7 milioane de lei, însă acesta a refuzat plata. Mai mult, în perioada în care a deținut funcția de președinte al României, până în februarie 2025, autoritățile fiscale nu au declanșat proceduri ferme pentru recuperarea prejudiciului.

Abia în toamna anului 2025, după încheierea mandatului prezidențial, situația a escaladat. În septembrie, șeful ANAF, Adrian Nica, a anunțat public că fostului președinte i s-a cerut să predea imobilul și că, în lipsa plății, va fi executat silit „ca orice român”. Refuzul lui Klaus Iohannis de a se prezenta pentru predarea cheilor a dus la o intervenție directă a Fiscului, care a forțat accesul în clădire.

În lunile următoare, ANAF a continuat ofensiva juridică. În octombrie 2025, statul a preluat jumătate din imobil, invocând existența unei moșteniri vacante. În noiembrie, Fiscul a cerut instituirea sechestrului asupra bunurilor familiei Iohannis, însă Tribunalul Sibiu a respins cererea după doar câteva ore. Decizia a fost atacată cu apel în decembrie, iar acum, prin noua hotărâre, statul a reușit să obțină și cealaltă jumătate a clădirii.

Cu toate acestea, recuperarea efectivă a prejudiciului rămâne incertă. Șeful ANAF a declarat în repetate rânduri că există riscul ca fostul președinte să identifice „o portiță legală” care să împiedice statul să recupereze aproape un milion de euro. Cert este că dosarul casei de pe Nicolae Bălcescu, devenit simbol al unui litigiu cu puternice conotații politice și morale, este departe de a se fi încheiat definitiv.