Documentul reglementează în mod explicit faza de plată a pensiilor private – o verigă lipsă în arhitectura actuală, care până acum se limita exclusiv la etapa de acumulare. Este vorba despre o schimbare cu implicații profunde, atât pentru viitorii pensionari, cât și pentru sustenabilitatea sistemului, într-un context în care presiunile demografice și angajamentele internaționale ale României devin tot mai presante.

În prezent, sistemul pensiilor private din România se bazează pe trei piloni: Pilonul II (pensii administrate privat), Pilonul III (pensii facultative) și pensiile ocupaționale. Însă toate reglementările în vigoare vizau doar perioada activă a contribuabilului – etapa de acumulare a fondurilor. După atingerea vârstei de pensionare, legea nu oferea o soluție unitară și funcțională pentru transformarea activelor acumulate în venituri lunare constante.

Fără un cadru juridic clar, participanții puteau solicita o plată unică sau eșalonări pe o perioadă limitată (maximum cinci ani), dar aceste opțiuni erau adesea dificil de gestionat, lipsite de transparență, iar în unele cazuri, dezavantajoase pentru beneficiari.

Proiectul actual vine să corecteze această lacună. Documentul prevede înființarea unor fonduri dedicate exclusiv plății pensiilor, separate clar de fondurile de acumulare. În plus, introduce reguli precise privind eligibilitatea, modalitățile de retragere și obligațiile administratorilor.

Mecanismele de plată propuse

Noutatea-cheie a proiectului constă în introducerea a două tipuri de fonduri prin care se va realiza plata pensiilor:

• Fondurile de retragere programată. Acestea vor permite plata lunară a unei sume fixe, echivalente cu indemnizația socială pentru pensionari (actualizată anual), pe o durată determinată, estimată la maximum 10 ani. În cazul decesului titularului, sumele rămase vor reveni moștenitorilor. Această variantă este destinată celor care doresc un control mai mare asupra activului și posibilitatea de a-l lăsa moștenire.
• Fondurile de plată viageră. Acestea vor asigura un venit lunar pe toată durata vieții beneficiarului, stabilit pe baza unor calcule actuariale. Acest sistem oferă mai multă predictibilitate și securitate financiară, fiind inspirat de modelele utilizate pe scară largă în Uniunea Europeană.

Pentru a accesa una dintre aceste forme de plată, participantul trebuie să aibă un activ de cel puțin 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionari, ceea ce echivalează în prezent cu aproximativ 15.372 de lei. În cazul în care suma acumulată este mai mică, ea va putea fi încasată integral, într-o singură tranșă sau eșalonat, fără a fi necesară aderarea la un fond de plată.

Flexibilitate și protecție pentru participanți

Un alt element de noutate îl reprezintă posibilitatea ca beneficiarul să retragă o parte din activul acumulat, sub formă de sumă forfetară unică, înainte de începerea plăților lunare. Această opțiune se poate exercita o singură dată și permite extragerea a până la 25% din valoarea totală a activului.

În plus, legea stipulează că toate costurile de funcționare și administrare ale fondurilor de plată vor fi suportate de furnizori, fără a fi transferate participanților – o măsură menită să protejeze economiile acumulate de români și să evite erodarea acestora prin comisioane sau taxe ascunse.

Inițiativa legislativă nu vine întâmplător. Ea răspunde atât unor angajamente asumate de România în procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cât și unor realități demografice care bat la ușă. Începând cu anii 2030, România se va confrunta cu pensionarea unei generații numeroase de contribuabili, iar absența unui sistem clar de plată a pensiilor private ar risca să creeze dezechilibre serioase în sistemul economic și social.

Potrivit datelor oficiale, între 2011 și 2024 s-au efectuat plăți din Pilonul II de peste 1,45 miliarde de lei, iar din Pilonul III de aproape 500 de milioane de lei. Aceste cifre demonstrează că sistemul de pensii private devine tot mai relevant, iar lipsa unor norme clare pentru distribuirea banilor devine o vulnerabilitate evidentă.

Responsabilități sporite pentru furnizori

Noua lege impune și condiții stricte pentru funcționarea furnizorilor de pensii private. Aceștia vor trebui să respecte criterii de prudențialitate, să dețină rezerve tehnice, să aplice politici de investiții bine fundamentate și să dovedească o capacitate operațională robustă.

Totodată, actul normativ stabilește clar formele de răspundere – civilă, contravențională și penală – în cazul în care furnizorii, depozitarii sau auditorii cauzează prejudicii participanților.

Pentru a intra în vigoare, proiectul de lege trebuie să parcurgă întregul traseu legislativ: dezbatere și adoptare în Parlament, promulgare de către președintele României și publicare în Monitorul Oficial.