Comisia Europeană vrea să ofere statelor membre, regiunilor și autorităților locale mai multe instrumente pentru a putea interveni în ceea ce Bruxelles-ul numește „zone aflate sub presiune locativă”. Inițiativa Affordable Housing Act se află miercuri, 9 septembrie, pe agenda Comisiei Europene.

Închirierile turistice, în centrul discuției despre locuințe

Creșterea spectaculoasă a numărului de locuințe oferite turiștilor pe termen scurt a devenit una dintre temele importante ale politicii europene privind accesul la locuințe.

Prin viitorul Affordable Housing Act, autoritățile ar urma să primească instrumente suplimentare pentru a identifica zonele în care piața locuințelor este puternic afectată și pentru a lua măsuri adaptate realităților locale.

Închirierile pe termen scurt sunt menționate explicit printre domeniile în care autoritățile ar trebui să poată interveni. Ideea Bruxelles-ului este ca orașele și regiunile să poată lua decizii în funcție de propriile probleme, fără ca o soluție aplicată într-o destinație turistică să fie impusă automat în toate statele membre.

Închirierile pe termen scurt au crescut cu 93%

Presiunea asupra pieței europene a locuințelor s-a accentuat în ultimii ani. Potrivit datelor Comisiei Europene, prețurile locuințelor din UE au crescut cu peste 60% din 2013, în timp ce chiriile medii au avansat cu aproximativ 20%. În anumite orașe, creșterile au fost însă mult mai mari.

În același timp, numărul închirierilor pe termen scurt a crescut cu 93% între 2018 și 2024.

Comisia Europeană atrage atenția că apartamentele și locuințele transformate în unități de cazare turistică pot pune o presiune suplimentară pe piețele imobiliare din orașele și zonele turistice unde există deja un deficit de locuințe pentru localnici.

În prezent, închirierile pe termen scurt reprezintă aproximativ un sfert din oferta de cazare turistică din Uniunea Europeană.

Bruxelles-ul nu pune toată criza locuințelor pe seama Airbnb

Comisia Europeană nu consideră însă că platformele de închirieri turistice sunt singura cauză a crizei locuințelor. Problema este mult mai largă și include oferta insuficientă de locuințe, ritmul redus al construcțiilor, numărul mare de proprietăți neutilizate și deficitul de locuințe sociale.

Datele oficiale arată că doar 6-7% din fondul locativ al Uniunii Europene este format din locuințe sociale, în timp ce aproximativ 20% dintre locuințe sunt neocupate.

De aceea, Affordable Housing Act ar urma să fie însoțit de măsuri pentru construirea de noi locuințe, folosirea proprietăților neocupate, dezvoltarea locuințelor sociale și simplificarea procedurilor de urbanism și autorizare.

Există deja reguli europene pentru platforme

Affordable Housing Act nu trebuie confundat cu regulamentul european care se aplică deja în domeniul închirierilor pe termen scurt.

Din 20 mai 2026 se aplică Regulamentul (UE) 2024/1028 privind colectarea și schimbul de date referitoare la serviciile de închiriere de locuințe pe termen scurt.

Actul european stabilește reguli comune privind transparența și schimbul de informații între platforme și autorități. În statele în care există sisteme de înregistrare, platformele trebuie să furnizeze autorităților informații precum date despre activitate, numere de înregistrare, adresele proprietăților și anunțurile publicate.

Regulamentul nu stabilește însă un număr maxim de zile în care o locuință poate fi închiriată și nici nu interzice Airbnb sau alte platforme. Regulile naționale, regionale și locale rămân în vigoare, cu respectarea legislației europene.

Ce ar putea schimba noua legislație

Prin Affordable Housing Act, Bruxelles-ul urmărește în primul rând să ofere mai multă claritate autorităților care vor să intervină în zonele în care locuințele au devenit greu accesibile.

În consultările organizate în primăvara acestui an, orașele și regiunile europene au cerut instrumente care să poată fi adaptate problemelor locale și care să fie compatibile cu legislația europeană. Printre solicitări s-au numărat și reguli mai clare pentru închirierile pe termen scurt.

Miza este găsirea unui echilibru între dreptul oamenilor de a avea acces la locuințe și beneficiile economice pe care turismul și închirierile de scurtă durată le aduc proprietarilor și comunităților.

România: peste 10 milioane de nopți rezervate prin marile platforme

Fenomenul este important și în România. Potrivit celor mai recente date Eurostat pentru un an complet, în 2025 au fost înregistrate 10.372.491 de înnoptări în România în unități de cazare pe termen scurt rezervate prin Airbnb, Booking și Expedia. Acestea au rezultat din aproximativ 1,6 milioane de sejururi.

În 2024, numărul înnoptărilor fusese de aproximativ 9,2 milioane.

Creșterea a continuat și în acest an. În primul trimestru din 2026, platformele au generat în România aproximativ 1,93 milioane de înnoptări, cu 8,3% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025.

Datele Eurostat sunt furnizate direct de marile platforme online și acoperă Airbnb, Booking.com și Expedia.

Peste 31.000 de structuri turistice, înregistrate în România

Separat de datele privind rezervările prin platformele online, Direcția Generală Turism gestionează registrul oficial al structurilor de cazare autorizate. Baza de date, actualizată inclusiv la 9 septembrie, cuprinde peste 31.000 de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare din întreaga țară.

Cifra nu reprezintă numărul de proprietăți listate pe Airbnb. Registrul include hoteluri, pensiuni, cabane, campinguri, dar și apartamente și camere de închiriat. O singură unitate poate fi promovată simultan pe mai multe platforme.

Legislația modificată în vara acestui an include explicit apartamentele și camerele de închiriat în locuințe familiale în categoria structurilor de primire turistică. Persoanele fizice pot solicita clasificarea pentru cel mult 7 camere și 14 locuri.

Locuințele din România s-au scumpit peste media europeană

Discuția despre închirierile turistice are loc într-un moment în care și piața imobiliară din România continuă să se scumpească.

În primul trimestru din 2026, prețurile locuințelor din România erau cu 7,8% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit indicelui Eurostat. Comparativ cu trimestrul anterior, creșterea a fost de 3,2%.

La nivelul Uniunii Europene, prețurile locuințelor au crescut în aceeași perioadă cu 5,1% într-un an. România s-a aflat astfel peste media europeană în ceea ce privește ritmul de scumpire.