Guvernatorul BNR a arătat că reducerea deficitului bugetar este condiția esențială pentru asigurarea stabilității macroeconomice necesare adoptării monedei unice europene și a subliniat că un asemenea demers presupune un efort complex, potrivit informațiilor Digi24.

Mugur Isărescu a explicat că deficitul nu poate fi atribuit unui anumit guvern sau unor persoane, ci reprezintă rezultatul unor acumulări în timp la nivelul întregii economii.

„Nu e deficitul lui X sau a lui Y. L-au făcut diverse guverne, dar e deficitul țării”, a afirmat acesta, precizând că el trebuie finanțat pentru ca statul să își poată continua activitatea.

În absența finanțării, a avertizat guvernatorul, autoritățile nu ar mai putea achita pensiile și salariile din sectorul public.

Șeful BNR a mai arătat că o parte semnificativă a datoriei publice este legată de subfinanțarea cronică a unor domenii fundamentale: sănătatea, educația, apărarea și ordinea publică, probleme persistente de decenii.

„Sectoarele de bază publice din România au fost mereu subfinanțate. Nu putem să ne întrebăm cine le-a făcut. Ele trebuie echilibrate”, a spus guvernatorul BNR, avertizând că procesul de corecție „va fi dureros”.

Euro, posibil după stabilizarea finanțelor publice

Referitor la perspectiva aderării la zona euro, Mugur Isărescu a precizat că, dacă actualul plan de reducere a deficitului sub 3% în următorii doi-trei ani va fi dus la capăt, România ar putea ajunge, în aproximativ cinci ani, la discuții concrete privind adoptarea euro. Totuși, el a subliniat că simpla coborâre a deficitului sub acest prag nu este suficientă, fiind necesară și diminuarea datoriei publice ca pondere în PIB, ceea ce implică o perioadă îndelungată în care ritmul de creștere economică să depășească nivelul deficitului.

„După ce venim cu deficitul sub 3%, trebuie să avem creștere mai mare decât deficitul. Altfel, aritmetic, nu ai cum să ajungi la situația asta”, a explicat Isărescu.

Guvernatorul a respins totodată comparațiile frecvente cu Bulgaria, care a avansat în procesul de aderare, subliniind că și alte economii relevante din regiune nu au adoptat încă moneda unică.

„De ce nu a intrat Polonia? De ce nu a intrat Ungaria? De ce nu a intrat Cehia?”, a întrebat retoric Isărescu, subliniind că România se află într-o situație comparabilă cu aceste state.

El a invocat cazul Poloniei, unde datoria publică se apropie de 60-70% din PIB, pentru a evidenția că și România are nevoie de mai mulți ani pentru a aduce nivelul datoriei la praguri considerate sustenabile. În același timp, Mugur Isărescu a respins afirmațiile potrivit cărora sistemul bancar sau Banca Națională s-ar fi opus aderării la zona euro, subliniind că instituția a susținut constant acest obiectiv. Până în 2018 a existat chiar un comitet dedicat pregătirii trecerii la euro, inclusiv cu planuri logistice privind distribuția numerarului, însă demersurile au fost abandonate ulterior, în contextul pandemiei și al războiului din regiune.

„În această instituție puteți să aveți toată garanția că sprijinim pe toate căile rezonabile și adevărate intrarea în zona euro”, a concluzionat guvernatorul BNR.