În anul 2024, veniturile medii lunare ale gospodăriilor din România au ajuns la 8.270 de lei, în termeni nominali, marcând o creștere de peste 15% față de anul precedent, arată datele recente publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Cea mai importantă sursă de venit rămâne salariul brut și alte drepturi salariale, care reprezintă circa două treimi (67,2%) din totalul veniturilor unei gospodării. În medie, o gospodărie a primit lunar 5.557 de lei din salarii. Totodată, veniturile din prestații sociale au constituit aproximativ 20% din total, în timp ce veniturile în natură – produse agroalimentare sau bunuri consumate din resurse proprii – au avut o pondere de aproape 7%.

Pe segmentul mediului de rezidență, diferențele între urban și rural rămân semnificative. Veniturile medii lunare pe o gospodărie din orașe au fost de 9.207 lei, cu 30% mai mari decât în mediul rural, unde valoarea medie a fost considerabil mai scăzută. Pe cap de persoană, aceste diferențe se accentuează și mai mult: un locuitor al orașului a avut un venit mediu de aproape 3.925 lei, față de sub 2.600 lei în mediul rural. În ceea ce privește structura veniturilor, salariile domină în urban, în timp ce în rural veniturile din prestații sociale și veniturile în natură sunt mai importante.

Pe partea de cheltuieli, gospodăriile au cheltuit în medie lunar peste 6.500 de lei, cu o creștere de 13% față de anul anterior. Consumului propriu, care include cheltuielile bănești și valoarea produselor consumate din resurse proprii, i-au fost alocate circa 61% din cheltuieli, în timp ce aproape 33% au mers către plata impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

Cheltuielile lunare pentru produse alimentare și băuturi nealcoolice au reprezentat o treime din consumul total, iar locuința și utilitățile circa 15%. Cheltuielile cu îmbrăcămintea, încălțămintea și produsele din tutun au avut o pondere mai redusă, iar investițiile în educație au fost minime, cu doar 24 de lei lunar pe gospodărie.

Diferențele dintre oraș și sat se regăsesc și în tipul cheltuielilor: la oraș, impozitele și contribuțiile sociale reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor, pe când în mediul rural, consumul din resurse proprii este de aproape trei ori mai mare.

Per ansamblu, statisticile INS reflectă o tendință de creștere a veniturilor și cheltuielilor din gospodăriile românești, însă cu dezechilibre evidente între mediul urban și cel rural, dar și între diferitele componente ale veniturilor, cu o dependență încă puternică de salarii și prestații sociale.