Un astfel de amplasament este prevăzut la Oșorhei, pe DN1. La nivel național, proiectul prevede 145 de sisteme menite să determine șoferii să reducă viteza înainte de a intra în zonele locuite. Deși sunt denumite uneori „radare fixe”, echipamentele nu funcționează precum radarele utilizate de Poliția Rutieră și nu trimit automat amenzi.

Proiectul derulat de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) vizează instalarea unor sisteme de calmare a traficului în apropierea localităților considerate cu risc ridicat din punct de vedere al siguranței rutiere.

În județul Bihor, documentația proiectului indică Oșorhei, pe DN1, printre localitățile în care este prevăzut un astfel de sistem.

La nivel național, investiția face parte din proiectul CNAIR „Măsuri de calmare a traficului rutier la intrarea în localități”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Sistemele nu sunt radare fixe care trimit automat amenzi

Un aspect important pentru șoferi este diferența dintre echipamentele instalate de CNAIR și sistemele de monitorizare utilizate de Poliția Rutieră.

Dispozitivele CNAIR au rol în primul rând preventiv. Acestea măsoară viteza cu care circulă autovehiculele și o afișează pe un panou electronic amplasat în zona drumului.

Atunci când viteza este corespunzătoare, conducătorului auto îi este afișat un semnal vizual verde. În cazul în care viteza este prea mare, sistemul afișează un semnal roșu și îi transmite șoferului să reducă viteza.

Prin urmare, aceste echipamente nu au ca scop emiterea automată a proceselor-verbale de contravenție. Trecerea unui autoturism cu viteză excesivă prin dreptul unui astfel de sistem nu înseamnă, în sine, că șoferul va primi automat o amendă acasă.

Sistemele nu trebuie confundate cu e-SIGUR, platforma utilizată de Poliția Română pentru monitorizarea traficului și aplicarea sancțiunilor în baza înregistrărilor realizate cu dispozitivele omologate.

Marcaje roșii, benzi rezonatoare și afișaje pentru viteză

Măsurile prevăzute în proiect nu se limitează la instalarea unor panouri electronice.

Amenajările pot include marcaje rutiere colorate în roșu, benzi și marcaje rezonatoare, semnalizare suplimentară și iluminat LED pe timpul nopții. Echipamentele electronice sunt alimentate inclusiv prin intermediul unor panouri fotovoltaice.

Conceptul urmărește transmiterea succesivă a unor semnale către conducătorul auto. Șoferul vede semnalizarea, poate observa viteza cu care circulă pe afișaj și simte vibrațiile produse de trecerea peste marcajele rezonatoare.

Scopul este ca viteza să fie redusă înainte de intrarea în localitate, acolo unde traficul auto se intersectează cu pietoni, bicicliști, utilaje agricole și vehicule care intră sau ies de pe drumurile laterale.

138 din cele 145 de sisteme erau deja montate

Proiectul se află într-un stadiu avansat. Potrivit informațiilor comunicate la începutul lunii septembrie de purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, 138 dintre cele 145 de sisteme prevăzute în proiect erau deja montate, urmând ca și celelalte șapte să fie instalate.

Amplasamentele au fost stabilite pe baza unor criterii de siguranță rutieră, fiind luate în calcul și accidentele grave produse în anii anteriori. Documentația proiectului face referire inclusiv la accidentele în urma cărora au fost înregistrate persoane decedate în perioada 2016–2020.

Printre drumurile naționale vizate se află DN1, DN2, DN6, DN7 și DN15, artere cu volume importante de trafic.

Pe DN1, lista amplasamentelor include localități precum Otopeni, Balotești, Tâncăbești, Ciolpani, Bărcănești, Comarnic și Cristian. În Transilvania sunt menționate, între altele, Florești, Gilău și Negreni, în județul Cluj, precum și Oșorhei, în județul Bihor.

Pe DN2 sunt prevăzute sisteme în zone precum Afumați, Movilița, Buzău, Mărăcineni, Poșta Câlnău, Focșani, Sascut, Răcăciuni, Nicolae Bălcescu, Dumbrava, Onișcani, Moțca, Cristești, Vadu Moldovei și Grănicești.

Documentația indică sectoarele kilometrice aferente localităților, astfel că acestea nu reprezintă neapărat poziția exactă a fiecărui panou sau senzor.

Investiție de aproape 100 de milioane de lei

Proiectul este finanțat prin PNRR, în cadrul Componentei 4 – Transport.

Valoarea totală a investiției este de 99.999.999,01 lei, dintre care aproximativ 82,37 milioane de lei reprezintă sprijinul acordat prin PNRR.

Măsurile fac parte dintr-un program mai amplu destinat creșterii siguranței rutiere pe drumurile naționale. Acesta include și alte intervenții, precum iluminarea inteligentă a trecerilor pentru pietoni, realizarea de marcaje, sensuri giratorii, pasaje, sisteme de semnalizare luminoasă și dispozitive de protecție.

Scopul principal: reducerea vitezei înainte de intrarea în localitate

Pentru șoferi, instalarea celor 145 de sisteme nu înseamnă apariția unei noi rețele de radare fixe care să genereze automat amenzi.

Rolul acestor echipamente este, în principal, preventiv: măsoară și afișează viteza, avertizează conducătorul auto atunci când aceasta este prea mare și contribuie la reducerea vitezei înainte de intrarea în localitate.

În cazul județului Bihor, unul dintre amplasamentele prevăzute în proiect este la Oșorhei, pe DN1, un drum național cu trafic important.

Prin aceste măsuri, CNAIR urmărește reducerea vitezei în zonele în care riscul de accidente este mai mare și, implicit, diminuarea numărului și gravității accidentelor produse la intrarea în localități.