30 de ani, cercetător ştiinţific în agricultura Crişanei

Pe atunci cel mai puternic laborator din reţeaua Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti” din Transilvania.

În urmă cu 30 de ani, tânărul din Cuţa, Cornel Domuţa, absolvea Facultatea de Agricultură din cadrul IANBucureşti cu dublă repartizare în cercetare şi producţie. Aceasta i-a facilitat angajarea la Staţiunea de Cercetări Agrozootehnice Oradea la 1 noiembrie 1983. Acest moment a dorit universitarul şi membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă, Cornel Domuţa, să-l marcheze. Alături de invitaţi, oameni dragi, colegi din cercetare, universitari orădeni, dar şi din Cluj Napoca, rude, prieteni, Cornel Domuţa şi-a lansat cartea Cercetător în agricultura Crişanei. Evenimentul a avut loc vineri, la Hotel Forum Continental, iar invitat special la lansare a fost preşedintele Consiliului Judeţean Cornel Popa. Cartea adună proiectele de cercetare câştigate s-au depuse în regim competiţional de Cornel Domuţa. „Mă bucură şi mă onorează invitaţia lui Corenel Domuţa. Se pare că a venit momentul să ne adunăm din ce în ce mai mult către această citadelă care este Universitatea Oradea. Inima ne bate ceva mai accelerat legat de destinele Universităţii”, a spus preşedintele Cj Bihor, care a îndemnat asistenţa, în majoritate formată din universitari să nu ezite să susţină „Universitatea şi viaţa ei. Să nu aveţi rezerve!”, a spus Cornel Popa. Şeful judeţului a vorbit apoi despre omul zilei, Cornel Domuţa, la care a apreciat atât „ochiul minţii, cât şi inima mare”. Conştient că cercetarea trece prin momente grele din cauza subfinanţării, Cormel Popa i-a îndemnat pe cei prezenţi să creadă că vor veni şi momente mai prielnice pentru cercetare. „Nu ştiu de ce nu putem înţelege că fără cercetare nu putem merge mai departe!”, a spus retoric preşedintele CJ Bihor. În încheiere, Cornel Popa s-a declarat fan al cercetătorului Cornel Domuţa. În galeria fanilor lui Cornel Domuţă s-a înscris şi Sorin Curilă, preşedintele Senatului Universităţii Oradea.

Agricultura, în oglindă

Aflat la ora bilanţului, cercetătorul şi dascălul orădean a vorbit despre oamenii care i-au marcat viaţa şi cariera şi care sunt atât de mulţi încât nu-i putem aminti din lipsă de spaţiu. În acelaşi timp însă, cercetătorul a prezentat şi un tablou comparativ al agriculturii şi cercetării în urmă cu 30 de ani şi în prezent. Dubla repartiţie, în cercetare şi producţie, i-a facilitat lui Cornel Domuţa angajarea la Staţiunea de Cercetări Agrozootehnice Oradea la data de 1 noiembrie 1983. „Mulţumesc domnule director al Direcţiei Generale pentru Agricultură Bihor, Teofil Gal, că aţi comunicat Ministerului Agriculturii că sunt la CAP Boianu Mare (era obligatoriu stagiul într-o unitate de producţie) în timp ce eu eram la SCAZ Oradea. Extraordinar director şi om. Atunci, Staţiunea de Cercetări Agrozootehnice Oradea era în perioada de maximă dezvoltare: lucra o suprafaţă de peste 3500 hectare, cea mai mare parte din aceasta fiind destinată producerii de sămânţă din verigi biologice superioare, avea două ferme de ovine, care livrau material de prăsilă. Sectorul de cercetare era impresionant: peste 30 de cercetători aveau câmpuri de cercetare pe principalele tipuri de soluri: la Oradea pe brun luvic, la Girişu de Criş pe cernoziom cambic, la Socodor pe soloneţ (centru de cercetare), la Sânmartin pe luvisol albic pseudogleic, la Petid pe luvisol amfigleic la Valea lui Mihai pe nisipuri (centru de cercetare), la Pocola pe sol erodat, la Cefa pe lăcovişte alcalizată la Avram Iancu pe lăcovişte cambică alcalizată la Husasău de Tinca pe luvisol (câmp de cercetare aerbicidelor) la Bunteşti pe luvisol albic pseudogleic (cercetări de drenaj şi agrofitotehnie); de asemenea SCAZ Oradea avea două laboratoare de analize. Astăzi, când cercetarea agricolă orădeană şi românească trece prin momente extrem de grele, anvergura, dar şi profunzimea cercetărilor de atunci sunt de domeniul incredibilului; atunci se putea, astăzi nepăsare, dezordine, iar termenul „dezastru” nu este deloc exagerat. La data angajării mele, Staţiunea de Cercetări Agrozootehnice Oradea avea cercetători cunoscuţi şi respectaţi de comunitatea ştiinţifică agricolă românească: (dr. ing. Mate Ştefan, dr. ing. Maria Colibaş, dr. ing. Iuliu Colibaş, dr. ing. Partenie Zăhan, dr. ing. Ioan Vlas); cercetători tineri în plină afirmare (prof. dr. ing. Gheorghe Ciobanu, Prof. dr. ing. Csep Nicolae, prof. dr. ing. Cornelia Ciobanu), cercetători apropiaţi de vârsta mea (prof. dr. ing. Elena Bucurean, conf. Dr ing.ing. Maria Şandor, dr. ing. Gheorghe Bunta)”, şi-a amintit dascălul. Departe de a-şi încheia activitatea, profesorul şi cercetătorul Cornel Domuţa îşi doreşte ca de-acum încolo să-şi înscrie numele pe multe alte brevete de invenţii şi pe proiecte care să aducă un plus în domeniu Universităţii Oradea.