În statisticile generale, anul 2025 poate părea unul stabil pentru sănătatea bihorenilor. Dar în spatele cifrelor se află o realitate mult mai dinamică: zeci de focare, sute de cazuri și intervenții constante ale epidemiologilor. De la comunități rurale afectate de hepatita A până la focare de rujeolă sau episoade de gastroenterocolită în unități turistice, tabloul epidemiologic al județului a fost departe de a fi liniștit.

În total, 62 de focare de boli transmisibile au fost depistate, raportate și investigate în 2025, potrivit raportului anual al Direcției de Sănătate Publică Bihor. Pe lângă focare, epidemiologii au verificat 23 de alerte epidemiologice, de la suspiciuni de meningită sau malarie, până la focare de infecții digestive sau cazuri de boli rare importate. În multe situații, probele au fost trimise pentru confirmare la Institutul Cantacuzino sau la alte laboratoare de referință.

Focare repetate de Hepatită A și transmitere comunitară extinsă

Cea mai vizibilă presiune epidemiologică din 2025 a fost generată de hepatita A, boală asociată frecvent cu igiena precară și condițiile socio-economice dificile. La nivelul județului au fost raportate 789 de cazuri, multe dintre ele grupate în focare comunitare sau familiale. În unele localități, numărul îmbolnăvirilor dintr-un singur focar a fost foarte ridicat. Cel mai mare focar a fost raportat la Săcueni, unde au fost înregistrate 181 de cazuri. Alte focare importante au fost identificate la Diosig – 103 cazuri, Ineu – 33, Husasău de Criș – 30, Balc – 30, Talpoș – 38 sau Tarcea – 55.

Au existat și focare mai mici, dar numeroase, în localități precum Ciumeghiu, Poșoloaca, Aleșd, Beiuș, Oșand, Gepiș, Șilindru sau Tășad, unele dintre ele evoluând pe parcursul mai multor luni. În anumite cazuri, transmiterea s-a extins în interiorul aceleiași familii sau comunități, iar focarele au necesitat anchete epidemiologice complexe: identificarea contacților, monitorizarea persoanelor expuse și aplicarea măsurilor de prevenire. În paralel, autoritățile sanitare au organizat campanii de vaccinare în comunitățile cu risc crescut, în încercarea de a limita extinderea bolii. Evoluția focarelor pe parcursul anului arată că transmiterea nu a fost un episod izolat, ci un fenomen persistent, cu focare care au apărut și s-au închis succesiv în mai multe localități ale județului.

Rujeola revine. Focare în colectivități și unități turistice

Un alt semnal important din raportul DSP este revenirea rujeolei. În 2025 au fost înregistrate 349 de cazuri și un deces, iar mai multe focare au apărut în comunități diferite din județ. Printre localitățile unde au fost raportate focare se numără Hidișelu de Sus, Drăgești, Ciumeghiu, Sântandrei, Batăr sau Tinca. Unele focare au avut doar câteva cazuri, dar altele au fost mai extinse. De exemplu, la Batăr au fost raportate 25 de îmbolnăviri, iar la Tinca 16 cazuri într-un singur focar.

Transmiterea a fost predominant comunitară, iar focarele au evoluat pe parcursul mai multor luni. Reapariția unui număr atât de mare de cazuri indică existența unor zone cu acoperire vaccinală insuficientă, în condițiile în care vaccinarea ROR face parte din schema națională obligatorie. Pe lângă rujeolă și hepatită A, raportul epidemiologic menționează și alte boli transmisibile confirmate în cursul anului: 125 de cazuri de gripă confirmate prin testare RT-PCR, cu șase decese, 165 de cazuri de salmoneloză, cinci cazuri de botulism, într-un focar familial, cazuri de listerioză, sifilis sau boală Lyme, alerte epidemiologice pentru meningită, malarie sau alte infecții rare. În total, activitatea epidemiologică a presupus anchete, identificarea contacților, monitorizare și aplicarea măsurilor de limitare a răspândirii bolilor. O parte dintre focarele din 2025 au fost înregistrate în colectivități sau unități de cazare și alimentație publică. Un exemplu este un focar de infecție cu Norovirus în Oradea, într-o colectivitate, unde 83 de persoane au fost afectate.

Alte episoade similare au fost raportate în stațiunea Băile Felix, la Hotel Mureș, unde au fost confirmate nouă cazuri. Raportul DSP menționează și alerte epidemiologice în unități turistice din zona montană, inclusiv suspiciuni investigate în Hotelul Cristalin din Vârtop, unde au fost trimise probe pentru confirmare în laboratoare specializate pentru 43 de cazuri. Astfel de situații presupun intervenții rapide pentru a preveni extinderea îmbolnăvirilor, cu impact inclusiv asupra activității economice locale, mai ales în zonele turistice. În paralel, epidemiologii au investigat și alte evenimente de sănătate publică, inclusiv suspiciuni de toxiinfecții alimentare sau alerte privind boli importate.

Intervenții, controale și prevenție

Gestionarea acestor focare a presupus o activitate intensă a epidemiologilor. În total, în 2025 au fost desfășurate 123 de activități epidemiologice, iar fiecare focar a implicat anchete, recoltări de probe și monitorizarea contacților. În paralel, Serviciul de control în sănătate publică a făcut 3.392 de inspecții, în urma cărora au fost aplicate 305 sancțiuni, inclusiv amenzi și suspendări temporare de activitate. De asemenea, au fost retrase de la comercializare produse alimentare sau biocide neconforme și au fost verificate condițiile sanitare din unități publice, instituții și operatori economici. În domeniul prevenției, raportul arată că, în cadrul microcampaniilor de vaccinare au fost administrate 53.116 doze de vaccin, inclusiv pentru hepatită B, rujeolă-oreion-rubeolă, pneumococ sau vaccinuri hexavalente.

Cele 62 de focare raportate în 2025 nu indică o situație excepțională la nivel național, însă arată că județul rămâne vulnerabil în fața bolilor transmisibile, mai ales în comunitățile cu probleme sociale sau cu acces redus la servicii medicale. Gestionarea lor a presupus mobilizare instituțională constantă. Întrebarea care rămâne deschisă este cât de eficientă este prevenția pe termen lung și cât de mult respectă oamenii măsurile recomandate de DSP Bihor, pentru ca focarele să nu se extindă și să nu reapară ciclic în aceleași comunități.